Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Istoria poate fi „purtată” şi la „vârsta pantalonilor scurţi”. Am avut posibilitatea, chiar în Ziua Unirii, să ne întâlnim, la Casa Cuza Vodă, cu urmaşul, elev gălăţean dintr-a V-a, al unui simbol puternic al Unirii - moş Ion Roată. Micul elev Adrian a fost descoperit cu două zile înainte de marcarea Unirii, tot la Casa Cuza Vodă, puştiul fiind prezent la o acţiune a muzeului, de îndrăgostire a elevilor de istoria ţării lor. „Ne-a fascinat pe toţi”, a mărturisit prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, prezentându-l pe „invitatul de onoare al muzeului, dar şi al gălăţenilor”.
„Bună ziua! Mă numesc Adrian Roată, am 11 ani şi vin din Galaţi. M-am născut în Galaţi, judeţul Galaţi, şi încă locuiesc aici”, ne-a spus, fără să-i tremure glasul, Adrian, arătându-ne un vechi tablou fotografic de familie: „În acestă poză, al doilea este stră-stră-stră-străbunicul meu, moş Ion Roată. De patru ori „stră!”, a precizat, amuzant, piciul.

"Dinastia" lui Ion!

Adrian l-a prezentat unei săli pline de iubitori de istorie (au fost prezenţi şi directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 25 „Petru Rareş”, unde învaţă puştiul, şi diriginta sa, dar în calitate de profesoară de istorie a elevului silitor, şi bunicuţa micului „conferenţiar”) pe strămoşul său „Moş Ion Roată, care a fost bun prieten cu Alexandru Ioan Cuza, cel  care a fost ales să unească Moldova şi Valahia”, venind şi cu genalogia neamului său: „Acesta este arborele genealogic”, ne-a arătat puştiul un tablou al istoriei de familie, cu moşul în vârf, scris „pe portocaliu”, coborând apoi pe diagramă cu două fiice, Maria şi Gheorghiţa, şi doi fii, Neculai şi Năstase. Năstase l-a avut pe Dumitru şi pe Vasile, „stră-stră-bunicii mei”, din primul născându-se Constantin şi Ion. Constantin l-a făcut pe Alexandru, pe Costică (cu urmaşi Mărioara, Alexandru, „bunicul meu cel drag şi bun”), pe Vasile (cu copiii săi, Daniela, Costică şi Marian) şi pe Ion (care a avut o fată, Magdalena); Adrian fiind strănepotul lui Alexandru, erou căzut în război, în Basarabia, în 1940. Alexandru i-a avut pe Mariana, pe Zoica şi pe Florin, „care este tatăl meu, m-a născut pe mine şi pe sora mea Alexandra, iar noi doi suntem acum stră-stră-stră-strănepoţii lui moş Ion Roată.”

Dar stai, că mai avea copilul ceva de spus: biografia moşului, născut în 1806, în satul Câmpuri, judeţul Putna, acum Vrancea, al şaselea copil al lui Constantin şi Măriuţei Roată, ţărani clăcaşi, adică fără pământ, care munceau pe moşia boierului Tăttărescu. La 1857, câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiece judeţ. au fost chemaţi alături de către boieri unionişti precum Kogălniceanu, în Divanul ad-hoc de la Iaşi. „Moş Ion Roată a fost ales cu unanimitate de voturi deputat în Divanul ad-hoc de la Iaşi”, unde a susţinut o jalbă despre marile suferinţe ale ţărănimii înrobite, „a luptat pentru aplicarea corectă a Legii agrare”, scoasă de domnitorul Cuza, a participat la împărţirea loturilor către clăcaşii din comuna lui şi cele învecinate. Om drept şi foarte inteligent, moşul era, ca majoritatea ţăranilor de atunci, fără ştiinţă de carte, ca deputat „semnând” prin punerea degetului dat cu cerneală sau folosind „pecetea” (o ştampilă cu numele): abia la 62 de ani a apucat să vadă o primă şcoală în sat! A murit în 1882, fiind dus cu car cu boi şi îngropat în sătucul său.
Directorul Căldăraru l-a rugat în final pe aplaudatul urmaş al lui Ion Roată să doneze muzeului „manuscrisul” scris de copil şi citit acum, poate şi vechea fotografie de familie. Doar emoţia momentului nu se poate înregistra perfect.

Citit 1920 ori Ultima modificare Vineri, 30 Ianuarie 2015 17:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.