E vară cu arşiţă mare pogorâtă din ceruri peste dealurile şi luncile din ţinuturile Tutovei şi Covurluiului. E secetă mare şi în lumea vânătorilor de pe aceste meleaguri, pentru că sălbăticiunile, între care şi zburătoarele, abia îşi cresc puii. E prohibiţie. Nu-i chip, nu-i logic şi nici legal să le hărţuieşti.
Totuşi, lumea vânătorească are destulă treabă. Duc cisterne de apă ca să aibă din ce se adăpa şi în ce se scălda mistreţii şi căprioarele, trag câte o coasă prin fânul ce va să fie hrană de iarnă altor vieţuitoare sălbatice…
În alte locuri, pe fondurile Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor (A.J.V.P.S.) Galaţi, acolo unde vânatul, în general, deci anumite specii în… special, au început să se împuţineze, gospodarii vânători e musai să ajute, pentru că, nu-i aşa?, de unde iei trebuie să mai şi pui! De curând, de exemplu, tocmai s-a încheiat o primă parte a acţiunii de populare a unor zone sărace de vânătoare cu puiet de fazani.
500 de pui de fazan din iarna trecută „au zburat” tocmai de la ferma (crescătoria) de fazani de la Gruiu – Ilfov pe mai multe fonduri de vânătoare de la Galaţi. Pe Valea Gerului, pe Valea Călmăţuiului, în Lunca Siretului (pe la Condrea şi Umbrăreşti), pe Chineja (Tuluceşti), dar şi pe Prut, pe la Jorăşti, Zărneşti, Bujoru şi nu numai, personalul tehnic al asociaţiei a avut grijă ca puii de fazan să aibă liniştea necesară, măcar un firicel de apă prin preajmă, desişuri în care să se ascundă şi ceva protecţie împotriva unor dăunători naturali precum ciorile grive, coţofenele, gaiţele, vulpile şi câte-or mai fi.
Dacă-l întrebi pe Vasile Bocăneală, tehnicianul cu probleme de vânătoare al asociaţiei, despre această întreprindere cinegetică, îţi răspunde mulţumit că totul a fost OK.
„N-au fost pierderi deloc, n-a murit nici un pui de fazan. Şi la populare, adică la lansarea în teren, ţinem seama de ceea ce se întâmplă în viaţa obişnuită a fazanilor. Punem un pui de mascul şi cinci de femele (făzăniţe). Deh, aşa-i la fazani, unul umblă cu cinci făzăniţe; la noi, îmi răspunde hâtru, şi una e prea mult…” Ce-o fi vrut să zică?…
Aurel Iancu, Jean Gradea, Mihalache Drăgan, Zamfirel Neagu sunt câţiva dintre paznicii de vânătoare ce au acum o grijă în plus. Asta mai ales până ce puii „se zboară” cum se spune, pentru că mai apoi, pas de-i mai găseşti fără un câine bun de vânătoare.
E arşiţă, e secetă, e prohibiţie la vânătoare. Şi ce dacă, toate la rândul lor, totul e ca nici un slujitor al Dianei să nu stea cu gândul doar la dobânda din tolbă. Şi dacă lucrurile nu stau decât aşa, atunci e loc de bucurii şi împliniri de tot felul.
