Când DREPTUL LA SĂNĂTATE devine un privilegiu. Doar în două comune din judeţul Galaţi EXISTĂ MEDICI SPECIALIŞTI

Când DREPTUL LA SĂNĂTATE devine un privilegiu. Doar în două comune din judeţul Galaţi EXISTĂ MEDICI SPECIALIŞTI
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

În judeţul Galaţi există 61 de comune, cu o populaţie totală de peste 270.000 de persoane. Cu toate acestea, în ciuda numărului mare de locuitori, în satele gălăţene există doar două cabinete medicale în specialitatea medicină internă, la Buceşti şi la Ţepu. În rest, pentru orice problemă medicală care nu ţine de competenţa medicului de familie, locuitorii celorlalte comune sunt nevoiţi să străbată de mai multe ori drumul până la cel mai apropiat spital din Galaţi, Tecuci sau Târgu Bujor.

"Prea săraci pentru a avea grijă de sănătatea lor"

"Bolnavul obţine o trimitere medicală de la medicul de familie din comuna în care locuieşte. Mai apoi, trebuie să meargă la spital, unde, de cele mai multe ori, este programat. Asta înseamnă un drum făcut doar pentru programare şi apoi cel puţin un alt drum pentru consultul propriu-zis. Vă daţi seama ce înseamnă pentru un om de la ţară, unde sărăcia este o problemă din ce în ce mai apăsătoare, să cheltuie din puţinii bani de pensie pentru a face astfel naveta între spital şi comuna în care locuieşte. Din acest motiv, sunt pacienţi care pur şi simplu renunţă la servicii medicale, încercând să ducă boala pe picioare. Sunt oameni prea săraci pentru a avea grijă de sănătatea lor", a explicat un medic de familie, care a dorit să rămână anonim.

Comuna fără medic de familie

Comuna Oancea nu are, în prezent, un medic de familie. Din această cauză, de sănătatea oamenilor din localitate se ocupă medicul din comuna vecină Suceveni. În total, în Suceveni şi Oancea trăiesc în jur de 3.500 de oameni, număr imposibil de acoperit de un singur medic de familie. Potrivit unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, autorităţile din Oancea sunt acum în căutarea unui medic de familie. "Pentru populaţia din mediul rural, activează în prezent un număr de 105 medici de familie, acoperind întregul areal rural, cu excepţia comunei Oancea. Pentru susţinerea activităţii medicale din mediul rural, mai sunt angajate 184 de cadre medicale medii, 14 asistenţi medicale comunitari şi 14 mediatori sanitari romi", se arată în documentul DSP Galaţi.

Şapte centre de permanenţă

Chiar dacă aproape fiecare comună din judeţ are medic de familie, acesta nu locuieşte, în majoritatea situaţiilor, în comuna respectivă. Astfel, în afara orelor de program la cabinet, majoritatea localităţilor din mediul rural rămân fără medic. Situaţia este rezolvată, în parte, prin existenţa a şapte centre de permanenţă, unde bolnavii pot merge atunci când medicul de familie pe lista căruia sunt înscrişi nu se află la cabinet. Aceste unităţi sanitare funcţionează în comunele Bălăşeşti, Băleni, Bereşti, Cavadineşti, Corod, Cudalbi şi în Tudor Vladimirescu. Şi în satul Brăneşti, din comuna Vlădeşti, mai există un centru medical de permanenţă, însă acesta urmează să fie redeschis în perioada următoare, potrivit DSP Galaţi.

Sănătatea orală, un lux

În satele şi comunele din judeţul Galaţi profesează în prezent 47 de medici dentişti. De asemenea, există şi trei cabinete de tehnică dentară, la Umbrăreşti, Nicoreşti şi Iveşti. Deşi aceşti medici se află în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi, sumele de bani pe care le primesc în fiecare lună, pentru tratamentul gratuit al asiguraţilor, se epuizează încă din primele zile ale lunii. După terminarea acestui plafon, pacienţii, deşi asiguraţi, trebuie să plătească pentru tratamentele stomatologice primite sau să aştepte până luna viitoare, în speranţa că vor obţine un tratament gratuit.

În unele locuri pot fi întâlnite situaţii de-a dreptul paradoxale. În comuna Suceveni, spre exemplu, în dispensarul medical există echipament stomatologic nou-nouţ, primit sub formă de donaţie de la un profesor universitar din Iaşi, născut la Suceveni. Pentru că autorităţile nu au găsit încă un medic stomatolog dispus să profeseze la Suceveni, echipamentul zace nefolosit.

Periuţe de cursă lungă (Foto Sonia Baciu)

Astfel, şi sănătatea orală este ignorată, mai ales în mediul rural, din motive economice sau sociale. Un studiu desfăşurat în întreaga ţară şi publicat în 2014 arăta că, în 2013, românii au folosit, în medie, puţin peste un tub de pastă de dinţi, ţara noastră fiind în continuare mult sub media europeană, la acest capitol. Totodată, în mediul rural, oamenii îşi schimbau periuţa de dinţi o dată la zece ani.

Citit 3085 ori Ultima modificare Vineri, 25 Septembrie 2015 21:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.