Sâmbătă, SĂRBĂTOARE MARE în calendarul ORTODOX/ Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie

Sâmbătă, SĂRBĂTOARE MARE în calendarul ORTODOX/ Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Pe 21 noiembrie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Este o sărbătoare mare, cu dată fixă, cunoscută din popor şi sub numele de Ovidenie, Obrejenie sau Vovidenie.

Tradiţia închinării la Sfânta Născătoare de Dumnezeu

Potrivit teologilor, dintre toate sărbătorile închinate Maicii Domnului, doar Bunavestire are un temei scripturistic, regăsit în Evanghelia după Luca. Celelalte sărbători sunt menţionate doar în Sfânta Tradiţie a Bisericii Ortodoxe sau în evangheliile apocrife.

Potrivit Tradiţiei, neputând avea copii, părinţi Fecioarei Maria, Sfinţii Ioachim şi Ana, s-au rugat la Dumnezeu să le dea un prunc, promiţându-I că, dacă aşa ceva se va întâmpla, vor duce copilul la templu când acesta va împlini vârsta de trei ani. Dumnezeu le dăruieşte o fiică, iar Ioachim şi Ana îşi ţin promisiunea şi o aduc la templu. Se spune că aici, preotul Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, a dus-o pe Fecioara Maria în cel mai sfânt loc din templu, în „Sfânta Sfintelor”, pentru ca, la rândul ei, fiica dăruită de Dumnezeu să devină „Sfânta Sfintelor”. Fecioara Maria ar fi rămas acolo vreme de 15 ani. Parte dintre teologi de astăzi spun că acest lucru nu ar fi posibil. Totuşi, există consemnări în evanghelii apocrife care susţin această ipoteză.

Profesorul Ene Branişte susţine că sărbătoarea a apărut în secolul al VI-lea, la Ierusalim. După schismă, lumea catolică îşi asumă această sărbătoare, în secolul al XII-lea, sub papa Grigore al XI-lea. 

Obiceiurile praznicului

Ţăranul făcea pomană, de Ovidenie, pentru copiii morţi nebotezaţi şi pentru oamenii înecaţi, deci morţi fără lumânare. Şi tot în popor se credea că în noaptea de Ovidenie se deschid Cerurile şi vorbesc animalele. Oamenii pregăteau apă de leac într-o strachină şi se priveghea în noapte această apă, la lumina unei lumânări. Era o noapte în care, credeau oamenii, se putea face vrăji şi descântece. Strigoii ar fi umblat pe pământ fără oprelişti, aşa că ţăranul se obişnuise să îşi ungă tocul uşii, cercevelele geamurilor, vatra şi cuptorul, astfel încât spiritele rele să nu aibă pe unde pătrunde în casă. Ovidenia era considerată ziua de început a unei perioade de înnoire. De la Obrejenie şi până la Sângiorz (Sfântul Gheorghe, prăznuit pe 23 aprilie) femeilor le era interzis să mai spele rufe la râu. Ziua marca, aşadar, şi instalarea sezonului rece.

Citit 9488 ori Ultima modificare Sâmbătă, 21 Noiembrie 2015 00:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.