Între malul drept şi cel stâng al Prutului continuă construirea podului de conştiinţe. După ce sute de mii de cărţi donate de români au trecut Prutul, pilonii acestui pod au devenit mai rezistenţi, iar hotarul… mai fragil.
Periplul membrilor Platformei Unioniste "Acţiunea 2012", "înarmaţi" cu carte românească, este departe de a se sfârşi. Acum câteva zile, datorită ajutorului oferit de gălăţeni, alte aproximativ 3.000 de cărţi au trecut Prutul. Jumătate dintre acestea şi-au găsit locul pe rafturile Bibliotecii "Andrei Ciurunga" din oraşul Cahul, iar restul în Biblioteca Publică din satul Larga Nouă, raionul Cahul.
Întâmpinaţi cu pâine şi sare
În mijlocul bibliotecii „Andrei Ciurunga”, portretul lui Eminescu veghează cuvântul. Tot aici, ne-a aşteptat Larisa Dachi, şefa serviciului pentru relaţiile cu publicul, o femeie însufleţită de tot ce înseamnă românesc. De la ea, reprezentanţii "Acţiunii 2012" au aflat cât de necesare sunt cărţile româneşti în întreg raionul Cahul. "Tocmai am făcut o selecţie de cărţi, înlocuindu-le pe cele în grafie chirilică. Avem şi literatură în limba rusă, dar aceasta trebuie să fie minoritară, pentru că noi suntem români", a precizat Larisa Dachi.
Ne-am îndreptat apoi spre satul Larga Nouă, situat la 17 kilometri de Cahul. La biblioteca din localitate eram aşteptaţi, conform tradiţiei româneşti, cu pâine şi sare, de doi copii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, dar şi de reprezentanţii instituţiilor locale. Au curs mulţumirile, versurile despre români şi România, semnate de Vieru şi Eminescu.
"Îmi pare bine că s-a deschis podul şi pentru Larga Nouă. Nu am avut demult o asemenea delegaţie în localitatea noastră. Avem copii în care trebuie să investim, pentru că ei sunt viitorul nostru", a menţionat Ala Manolache, director la grădiniţa din sat şi mama a doi copii, care îşi fac studiile în România, unul dintre ei chiar la Galaţi.
Rafturi pline de cărţi în grafie chirilică
Deşi în instituţiile de învăţământ din Basarabia se studiază în limba română, bibliotecile încă mai sunt sufocate de cărţile impuse de vechiul regim. În biblioteca din Larga Nouă, mai bine de jumătate dintre exemplare sunt în alfabetul chirilic, deşi bibliotecara Ludmila Strohoteanu, absolventă a unei universităţi din Oradea, depune eforturi pentru a aduce carte românească. "Avem spirit românesc în suflet şi mă bucur că nu suntem uitaţi, iar gălăţenii s-au gândit şi la copiii noştri, care au nevoie de carte românească", a completat Tănase Natalia, director adjunct la Gimnaziul "Alexandru cel Bun" din localitate.
Setea basarabenilor din raionul Cahul, dar şi a celor din alte zone ale Basarabiei, pentru carte românească, nu este contenită, iar în românii din dreapta Prutului văd o speranţă.
"Am ajuns într-un loc unde românismul este viu, este puternic şi îl vrem continuat, iar aceasta este o promisiune că vom reveni. Ne dorim ca aceşti copii să crească în bunele tradiţii româneşti", a conchis Laurenţiu Vasile, coordonatorul Platformei "Acţiunea 2012", filiala Galaţi.
