* La termenul-limită de închidere a gropilor de gunoi rurale (16 iulie), mulţi dintre primarii gălăţeni încă se mai scărpinau în creştet * De fapt, problema gunoiului nu este rezolvată în judeţ * În unele locuri de-abia încep procedurile de organizare a salubrităţii, deşi, după lege, treaba trebuia să fie funcţională *
Joi, 16 iulie 2009, în chiar prima zi de aplicare a reglementărilor europene privind gestiunea deşeurilor menajere, am făcut un raid prin judeţul Galaţi, pentru a vedea cât la sută există din ceeea ce ar trebui să fie.
Din capul locului, trebuie să spunem că situaţia este foarte proastă în mai toate comunele, impresia noastră fiind aceea că, în multe locuri, haosul este principiul de bază în organizarea salubrizării. Dar să vedem cum stăm.
Şendreni se „lipeşte” de Ecosal
La ora 9,00, pe 16 iulie, la Şendreni se lucra la închiderea ultimei gropi de gunoi (în partea de nord a satului). Camioane, wole, buldozere... „Am transportat sute de mii de metri cubi de gunoi, dar lăsăm locul ca-n palmă. Dar de-abia acum începe greul”, ne-a declarat Paul Cristea, primarul comunei.
Apropierea de Galaţi este o şansă pentru Şendreni, care se „lipeşte” de Ecosal pentru preluarea deşeurilor menajere. „Ecosal ne preia gunoiul, dar este misiunea noastră să-l ducem la groapa Tirighina. Avem un tractor cu remorcă şi sperăm că pe moment vom face faţă”, spune primarul.
Marea problemă pare să fie însă cea a banilor. Nu de alta, dar taxa pe gunoi stabilită de Consiliul local este stabilită la 25 de lei pe familie pe an, iar suma nu ajunge, în actualele condiţii, decât pentru cel două-trei luni. „O mărire a taxei ar fi un dezastru pentru că lumea nu are bani, aşa că suntem în mare impas”, spune primarul.
Independenţa - salubrizare la timpul viitor
Şi cele cinci rampe de gunoi de la Independenţa au fost închise, însă situaţie este destul de complicată în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor în perioada următoare. „Cei de dinaintea noastră au cam dormit. Trebuia să existe multe utilităţi pentru gunoi, dar nu s-a făcut nimic. Noi am încercat, în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie, să facem ceva, dar a fost foarte greu”, spune primarul Viorel Tărbuc.
Cert este că la acest moment la Independenţa nu există un serviciu de salubritate. Au fost iniţiate însă nişte hotărâri de consiliu local de înfiinţare a unui astfel de serviciu, precum şi pentru desemnarea unui operator autorizat pentru transportul şi depozitarea gunoiului. Asta se va putea face însă, după procedura legală, peste vreo 52 de zile, iar licitaţia şi toate cele vor dura şi ele multe luni.
Până atunci, gunoiul se cară (nu se ştie, deocamdată, unde) cu tractoare şi remorci de la asociaţiile agricole locale, printr-o înţelegere personală a primarului.
Iveşti - gunoi mult, bani puţini
La Iveşti, trei din cele cinci platforme de gunoi au fost salubrizate, iar celelate două sunt doar închise. „Sunt sute de mii de tone de gunoi acolo (N.R.: platformele sunt dincolo de râul Bârlad) şi nu dispunem de banii necesari pentru a curăţa zona. Deocamdată am închis accesul la rampe, iar în viitor poate vom găsi soluţii să ducem gunoiul la un depozit autorizat”, spune primarul Ion Corpaci.
Chiar dacă Iveştiul nu are, deocamdată, un contract cu o groapă de gunoi autorizată (Tirighina Galaţi sau Rateş Tecuci), serviciul de salubritate există (de opt ani), iar Primăria are o maşină de gunoi specializată. După toate probabilităţile, Tecuciul va fi destinaţia agreată, deşi drumul e destul de lung.
Cât priveşte taxa percepută de la populaţie, aceasta este de 50 de lei pe familie pe an, dar, după câte zice primarul, este posibil să fie nevoie de o majorare. Ion Corpaci ne-a mai spus că populaţia nu a înţeles încă situaţia şi că a fost nevoit să dea, în cursului lunii iulie, câteva zeci de amenzi pentru depozitarea gunoiului în locuri neautorizate.
Lieşti şi Fundeni - în aşteptarea operatorului
Treaba pare să fie pe cursul cel bun la Lieşti şi Fundeni, locuri unde consiliile locale au decis să apeleze la o soluţie identică: concesionarea activităţii de salubrizare către o firmă specializată, pe nume Urban Group SA Bucureşti. Din păcate, de-abia săptămâna aceasta va fi emisă hotărârea CL de aprobarea a parteneriatului, aşa că, pe moment, asistă la un fel de vid de putere în privinţa gunoiului.
„Vestea importantă este că Primăria va scăpa de toate grijile. Firma cu care ne propunem să lucrăm va colecta singură taxa de ecologizare, fără intervenţia instituţiei publice”, spune Iulian Boţ, primarul de la Lieşti.
Drăgăneşti şi Munteni - lucrurile funcţionează
La Munteni şi Drăgăneşti avem de-a face cu o situaţie realmente fericită (chiar dacă există şi aici semne de întrebare). Activitatea de colectare, transport şi depozitarea a gunoiului a fost dată, prin delegare de gestiune, operatorului Romprest SA, care se ocupă de tot şi toate, iar banii sunt viraţi, conform contractului, din taxele încasate de primărie.
Primarul de la Munteni, Virgil Arghiri, s-a declarat mulţumit de cooperarea cu Romprest. „Sunt oameni serioşi”, i-a caracterizat, scurt, edilul, care are totuşi o problemă: „Să vedem cum ne vom descurca cu banii”.
La Drăgăneşti, merită remarcat faptul că firma amintită a amplasat deja pubele de gunoi stradale, care sunt după normele europene: din material rezistent, cu capac, specifice descărcării automatizate. Ca la oraş!
Din păcate, se poate şi mai rău...
Traseul ales de noi s-a nimerit să fie, însă, pe porţiunea unde lucrurile stau cel mai bine din tot judeţul. Pe „linia” celaltă (spre Târgu Bujor) sunt semne mult mai palide că primarii au înţeles cum stă treaba cu gunoiul, dovadă că două treimi dintre comune nu au rezolvat DELOC problema.
Probabil că în următoarele zile va exista o „oglindă” completă a situaţiei din judeţ, asta cu atât mai mult cu cât Garda de Mediu a început deja controalele.
