Mii de gălăţeni trăiesc cu privata în fundul curţii

Mii de gălăţeni trăiesc cu privata în fundul curţii
Evaluaţi acest articol
(14 voturi)

Sunt comune în care oamenii şi-au pierdut speranţa că se vor mai putea racorda vreodată la reţeaua de apă sau la cea de canalizare

Instituţiile locale nu au date complete despre numărul de gălăţeni care trăiesc ca în Evul Mediu

De ce-ar veni un investitor să îşi îngroape banii într-o comună în care nici măcar apă curentă nu are?

Cu greu poţi vorbi despre dezvoltare economică într-o localitate în care populaţia n-are acces nici măcar la apă curentă sau la reţea de canalizare. Ce aspiraţii înalte ar putea avea gălăţeanul obligat să se spele în lighean şi să străbată curtea casei ori de câte ori vrea să ajungă la toaleta alcătuită din nişte şipci înjghebate peste o groapă? Bineînţeles, nici investitorilor nu prea le surâde ideea de a încerca să facă afaceri în comunităţi în care se trăieşte ca în Evul Mediu. Nu în ultimul rând, tot mulţumindu-ne să trăim ca străbunii noştri, nu facem decât să ne otrăvim pământul, adică principala resursă de pe urma căreia omul de la ţară poate câştiga un ban. În repetate rânduri, specialiştii din cadrul Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Galaţi au atras atenţia asupra faptului că lipsa canalizării şi deversarea la întâmplare a apelor uzate otrăveşte pământul.

Şi mai interesant este că, la acest moment, nimeni nu are o evidenţă clară a proporţiilor reţelelor de apă şi canalizare din judeţ. Am cerut informaţii despre numărul oamenilor care au acces la aceste servicii şi de la Primăria Galaţi, şi de la Consiliul Judeţului, dar şi de la Instituţia Prefectului. Instituţiile au redirecţionat solicitările noastre, iar răspunsul l-a alcătuit, în cele din urmă, SC Apă Canal SA. Societatea ne-a răspuns, dar numai cu privire la cele 23 de localităţi (patru oraşe şi 19 comune) din judeţ în care este operator regional. Ce se întâmplă în celelalte aproape 40 de comune? Se pare că nimeni nu ştie. Am aflat noi, parţial, întrebând şi luând de bune datele primarilor. Cu toate astea, poate că n-ar fi deloc târziu ca instituţiile care nu au, la acest moment, o situaţie clară cu numărul de gălăţeni care trăiesc fără apă curentă şi fără acces la reţeaua de canalizare să o întocmească şi să o prezinte contribuabililor.

Zeci de mii de gălăţeni fără canalizare

Dintre cele 19 comune care au apelat la serviciile SC Apă Canal SRL, doar opt au sistem de canalizare. Celelalte zece, adică Şendreni, Movileni, Cosmeşti, Bereşti-Meria, Smârdan, Tudor Vladimirescu, Cavadineşti, Piscu, Braniştea, Fundeni şi Independenţa, nu au. Or, asta înseamnă că doar în aceste localităţi sunt peste 46.000 de oameni care au privata în fundul curţii. Iar exemplele pot continua. Apă şi canalizare nu are nici Matca. Iar prin multe dintre comunele din nordul judeţului nici n-ar avea rost să mai vorbim despre canalizare. Spre exemplu, în comuna Bălăbăneşti, care are acelaşi edil de prin anii '90, doar oamenii care locuiesc în reşedinţa de judeţ se pot racorda la reţeua de apă. Atât. Despre canalizare, nici pomeneală. Nici la Ghidigeni nu există canalizare. Nici la Vlădeşti. Ba, în unele comune s-a şi furat ca-n codru, în timpul lucrărilor la alimentarea cu apă, premergătoare realizării sistemului de canalizare.

Cum s-au soluţionat furturile din nordul judeţului

În comuna Priponeşti, lucrările la reţeaua de alimentare cu apă începuseră bine. Din păcate, s-au oprit cu mult înainte de vreme, când s-a constatat că se decontau lucrări neexecutate. Lucrarea care ar fi trebuit să se finalizeze acum opt ani nu e gata nici astăzi. Şi nici viitorul apropiat nu sună bine. „Dosarul e la Parchet. Punct. Dacă avem speranţe să ne apucăm în curând de treabă? Nu. Sigur că pot să vă spun acum tot felul de vorbe frumoase, că sperăm, că poate o fi, că poate om reuşi, dar la ce-ar folosi? În februarie, o nouă expertiză ne-a informat că prejudiciul este de 16 miliarde de lei vechi numai pentru lucrări neexecutate şi echipamente plătite şi necumpărate”, ne-a declarat primarul comunei Priponeşti, Lucian Borza, conştient că îl aşteaptă un mandat greu, aflându-se în incapacitatea de a le oferi oamenilor acces la apă şi canalizare. Localitatea are peste 2.000 de oameni, care se adaugă celor care n-au speranţe să se poată racorda la sistemul de canalizare.

Mai bine par să stea lucrurile la Negrileşti. Şi în această comună apăruseră, pe şantierele deschise pentru construcţia reţelei de alimentare cu apă, probleme care au ajuns în atenţia procurorilor. Era vorbe tot despre lucrări neexecutate cum trebuie, despre elementele ale reţelei montate pentru recepţie şi apoi scoase din pământ şi refolosite şi câte şi mai câte. În vara trecută, speranţele că se va putea face ceva erau şi aici firave. Totuşi, edilul Alexandru Fuică Haisler, cel care se lupta să descâlcească problema pe care o moştenise din vremea primarului precedent, ne-a spus că oamenii din comună vor avea apă, foarte curând. „Până la finele acestei luni, vom avea şi recepţia lucrării la instalaţia de apă. Nu văd niciun motiv să nu trecem de recepţie. Iar după, urmează faza de branşamente”, ne-a declarat Fuică Haisler.

Va urma, cu siguranţă, şi construcţia unui sistem de canalizare în comună.

„Nu predăm infrastructura către Apă-Canal”

Sunt şi comune care şi-au creat sistem de alimentare cu apă şi sistem de canalizare, dar care nu le-au predat către Apă Canal SA. Exemplu este Fârţăneştiul. „N-am predat către Apă Canal şi, în viitorul apropiat, cred că nici nu o vom face. Încercăm, încă, să ne gospodărim aici, cu puterile noastre, prin Consiliul Local. Acoperirea reţelei de apă este de sută la sută, iar a celei de canalizare, de circa 50 la sută. Sigur, avem branşamente la reţeua de canalizare, chiar dacă nu toţi cei care au acces la reţea s-au branşat. Dar vă spun că o vor face. La fel a fost şi cu apa. În 2003, toţi spuneau că nu le trebuie lor apă curentă. Iar acum, 13 ani mai târziu, sunt toţi branşaţi”, a precizat primarul comunei Fârţăneşti, Adrian Filote.

Nici n-avem, nici nu se ştie cum se poate face...

Primarul comunei Buciumeni, Petrică Năstasă, spune că are în lucru un proiect european, pe Măsura 322, depus încă din 2009, prin intermediul căruia va aduce canalizarea în comună. În satul reşedinţă de comună, cel puţin. Că despre dus conducta până hăt, în faţa caselor din satul Hânţeşti, spre exemplu, nu prea se pune problema. „Cum să justifici o asemenea investiţie, ca să îţi dea UE bani? Şi dacă, să spunem, te duci cu conducta până acolo, s-ar racorda oamenii cărora li se pare scump metrul cub de apă la 2,5 lei? Eu nu cred!”, spune edilul.

Probleme are şi primarul din Vlădeşti, Eracli Drujescu. „Avem apă pentru 3.500 de oameni, din 900 de gospodării. Acoperirea noastră e mare, dar oamenii nu se racordează. N-am predat, încă, administrarea infrastructurii către Apă Canal, dar o vom face. Că oamenii de la serviciul nostru de apă nu reuşesc să colecteze banii necesari. Canalizare n-am băgat. Nu putem pentru toţi, pe alocuri sunt late de doar trei metri uliţele, aşa că n-ai cum să faci”, spune Eracli Drujescu.

În aceeaşi situaţie se află toate comunele din componenţa cărora fac parte sate mici şi izolate. Spre exemplu, Pechea - comună cu sistem de apă şi reţea de canalizare - nu va putea niciodată să asigure aceste utilităţi în comuna Lupele, aflată la şapte kilometri în câmp. Sigur, fiecare om este important. Dar să cheltuieşti bani mulţi pe care i-ai putea investi în viitorul comunităţii pe conducte care să deservească numai o mână de oameni, n-ar fi corect.

Nici unde este canalizare, oamenii n-o vor

SC Apă Canal SA ne-a mai informat că sunt comune în care interesul localnicilor pentru accesul la canalizare este redus. Spre exemplu, la Drăgăneşti, acoperirea este de 94 la sută, dar s-au conectat doar 15 gospodării, echivalentul a 1,1 la sută din total. La Cuza Vodă, s-au racordat 13 gospodării, adică 1,5 la sută din total. Principalul motiv: oamenii sunt prea săraci să se racordeze şi să plătească, apoi, costul serviciului.

"Nu investim în canalizare, ne otrăvim pământurile!"

Unul dintre specialiştii care reafirmă necesitatea creării sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare este directorul Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice (OJSPA) Galaţi, ing. Alina Simionică. "Degeaba ai apă, dacă nu ai şi canalizare. Unde arunci apele uzate? În grădină sau pe altundeva. Salinitatea solului creşte (…) Concentraţia de nitraţi şi nitriţi, în zona noastră, este mult mai mare decât ar trebui", a precizat specialista, într-o discuţie precedentă cu echipa "Vieţii libere". Or, aceste concentraţii mari afectează pământul şi, deci, recoltele din judeţ.

Şi azi aşa, mâine tot aşa, până când nu vom mai avea ce să facem. Ca să nu mai spunem că, potrivit termenelor-limită ale UE, toţi gălăţenii ar trebui să aibă acces la reţeua de apă curentă până în 2018, iar problema canalizării ar trebui rezolvată definitiv până în 2023. Nici dacă ne-am apuca azi de lucru în toate comunele, n-am putea respecta termenele!

Citit 4781 ori Ultima modificare Marți, 23 August 2016 00:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.