Prevalenţa hipertensiunii arteriale este mai mare decât acum cinci ani, unul din cinci români neştiind că suferă de această boală. Concret, prevalenţa bolii a crescut de la 40 la sută la 45 la sută în ultimii cinci ani, după cum a precizat profesorul Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune şi coordonatorul studiului SEPHAR III.
"În România, 4,5 români din zece adulţi au hipertensiune. Cei mai mulţi pacienţi cu hipertensiune au diabet, alţii obezitate sau consumă sare în cantitate dublă faţă de cât ar fi necesar, adică 12 grame în 24 de ore, în loc de şase, cel mult opt”, a spus profesorul Maria Dorobanţu, conform Adevărul.
Potrivit specialistului citat, în ultimii zece ani, s-a dublat şi prevalenţa diabetului şi a dislipidemiei (nivelului crescut de colesterol din sânge - n.r.), fiecare dintre aceştia fiind un factor de risc cardiovascular. „În 2016, estimăm că circa 7,4 milioane de români suferă de hipertensiune - principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât şi în ţara noastră”, a mai explicat medicul.
Aplicând rezultatele studiului la judeţul Galaţi, ar rezulta că în jur de 240.000 de gălăţeni suferă de această boală.
Riscuri majore asupra sănătăţii
Cu toate acestea, doar 80,9 la sută din adulţii hipertensivi ştiau că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1 la sută au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Astfel, unul din cinci români nu ştie că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiunii. Totuşi, vestea bună este că, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătăţire majoră, crescând succesiv, faţă de rezultatele obţinute de celelalte două studii SEPHAR. În anul 2005, doar 44,3 la sută din persoanele hipertensive ştiau că au hipertensiune arterială, însă proporţia acestora este aşteptat să crească în următorii ani la 96,2 la sută, ţinând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune şi nu numai. Aceeaşi tendinţă de creştere poate fi regăsită şi în cazul persoanelor care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială, arată rezultatele SEPHAR III.
Dacă, în 2012, numai 59,2 la sută dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, în 2016, procentul acestora a crescut la 75,2 la sută şi se preconizează că va ajunge la 91,2 la sută, în 2020.
Tratament pentru tot mai mulţi hipertensivi
De asemenea, şi numărul persoanelor hipertensive aflate sub control terapeutic este în continuă creştere. În anul 2005, procentul acestora era de 19,9 la sută, în timp ce, în 2016, procentul a crescut la 30,8 la sută, aşteptându-se ca, în 2020, rata de control terapeutic să fie de 36,6 la sută. Dintre factorii de risc cardiovascular, diabetul zaharat şi dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalenţa celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor.
Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalenţă de 12,2 la sută a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73,2 la sută, la nivel global, şi la 77,8 la sută, în rândul hipertensivilor. Alţi factori de risc cardiovascular evaluaţi în cadrul studiului sunt obezitatea şi supraponderea, care ating cote din ce în ce mai alarmante. 34,7 la sută din persoanele adulte suferă de obezitate, iar 31,8 la sută sunt supraponderale. Unul din cinci adulţi obezi, respectiv unul din trei adulţi supraponderali nu sunt conştienţi de problemele lor ponderale.
Profilul pacientului roman cu hipertensiune
Profilul pacientului cu hipertensiune arterială în România este următorul: femeie cu vârsta cuprinsă între 40 şi 55 de ani, din mediul rural. Asociază cel puţin trei alţi factori de risc: fumatul, obezitatea şi diabetul. Deşi primeşte tratament, controlul este departe de a fi optim, a explicat Oana Tăutu, membru în echipa SEPHAR III.
Şi la nivel mondial, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces. Se estimează că doar complicaţiile cauzate de presiunea arterială crescută au fost responsabile pentru 9,4 milioane de decese în 2010, în timp ce, în total, bolile cardiovasculare au dus la decesul a aproximativ 17 milioane de oameni.
Studiul SEPHAR III a fost efectuat pe un eşantion de 1.942 persoane, în perioada 16 octombrie 2015 - 25 aprilie 2016. Subiecţii incluşi în studiu au fost măsuraţi în greutate, înălţime, apoi li s-au efectuat analize medicale specifice, inclusiv pentru factorii de risc. La finalul studiului, fiecare subiect a primit un raport complet al stării sale de sănătate, care a fost înmânat medicului de familie.
