Studenţii sunt nemulţumiţi de ritmul prea alert în care au fost redactate noile legi ale educaţiei, considerând că s-a trecut prea uşor peste anumite capitole importante.
Într-un comunicat al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), din care face parte şi Liga Studenţilor Gălăţeni (LSG), se explică punctul de vedere al studenţilor care au participat la discuţiile pe marginea codului educaţiei, atât în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, cât şi cel universitar. Astfel, studenţii apreciază disponibilitatea politicienilor de a promulga un set de legi ale învăţământului, după mulţi ani de tergiversări şi trocuri politice.
Potrivit ANOSR, o lege a educaţiei coerentă trebuie să respecte o linie logică şi o ideologie care să poată fi conturate în perspectivă pentru cel puţin 10-20 de ani.
Nemulţumiri şi „puncte nevralgice”
Alianţa susţine că a evidenţiat încă de la începutul discuţiilor modul deficitar de lucru pe aceste legi, printre cele mai importante probleme numărându-se „ritmul de lucru mult prea alert, impus pentru a termina codul educaţiei, care a generat o serie întreagă de greşeli / puncte de vedere prost înţelese”, „lipsa unui program stabil de lucru, ajungându-se la discuţii pe subiecte extrem de importante cum ar fi statutul studentului până la ora 2.30 noaptea, doar din dorinţa de a avea un material care să poată fi considerat final pentru a fi prezentat în şedinţa de guvern”.
De asemenea, reprezentanţii studenţilor susţin că, în conţinutul legilor, au mai rămas o serie de „puncte nevralgice”. Printre acestea se remarcă „refuzul introducerii unor politici coerente de stimulare a participării la educaţia superioară a persoanelor provenite din mediul rural”, „reglementarea mobilităţii interne pentru studenţi” sau „recunoaşterea educaţiei non-formale”.
Reprezentanţii ANOSR mai spun că există şi elemente pozitive în aceste legi şi că cea mai bună variantă ar fi asumarea răspunderii guvernamentale pentru acest pachet.
„ANOSR susţine varianta asumării publice de către Guvern a unei legi a educaţiei, după o perioadă bine stabilită de consultare publică. În opinia studenţilor, intrarea în Parlament ar duce la o încetinire a reformei în învăţământul românesc, mai ales dacă luăm în considerare experienţa ultimelor variante de legi, care au stat ani de zile pe masa comisiilor. Astfel, varianta promovării de către Parlament a legii nu oferă garanţia că documentul va fi adoptat”, se arată în comunicatul liderilor Asociaţiei.
