* În ciuda crizei, s-ar părea că vom scăpa de ruşinea fântânilor părăginite *
Chiar a interesat pe cineva articolul „Vieţii libere” despre fântânile arteziene gălăţene - demodate, simpluţe şi murdărele! Ne-am fi aşteptat la înjurături în surdină dar, iată, am fost receptaţi. Iar lucrurile chiar încep să se mişte! Doar criza mai poate pune ceva frâne unei acţiuni de reabilitare care a şi demarat. Este încă o carte de vizită a oraşului!
„Există o iniţiativă privind fântânile Galaţiului” – ne-a spus directorul Direcţiei Urbanism, Ionel Ardean. „Am citit în ziar despre «Nespălata» şi despre alte fântâni şi, incitat de acest articol, m-am dus la dl Ionescu, de la Ecosal şi am avut o discuţie pe această temă. Omul acesta a reuşit, cu meseriaşii pe care îi are, să repună în funcţiune fântânile din faţă de la Romarta şi «Nespălata» şi a reuşit să facă, cum s-ar spune, din… aia bici: funcţionează! Le lipsea totul, a făcut din nimic ce a făcut! Iar statuia a fost sablată”.
Directorul Ardean ne-a spus că deja s-a făcut şi licitaţie pentru un proiect de reabilitare a fântânilor în această toamnă. Câştigătoarea: SC Proiect SA din Galaţi.
Apă „pufoasă”
Directorul Ecosal, Ion Ionescu, spune că Proiect SA, firma gălăţeană care va proiecta modernizarea artezienelor, a apelat mai întâi la Ecosal, societatea de salubrizare a Primăriei care are în exploatare fântânile, pentru a se informa despre cum stau lucrurile în teren.
Cum vor arăta deci fântânile pe viitor? Probabil cu orgă de lumini, cu jeturi mai complicate, cu materiale mai bune… Directorul ne-a vorbit şi despre posibile modele din ţară: „Sunt fântâni arteziene, cum este cea din faţa Cazinoului din Mamaia, în care apa este aruncată prin duze speciale, la înălţimea unui om. Apa este amestecată cu bule de aer şi astfel nu stropeşte prin jur”.
Dar poate că vom lua şi modele din ţări în care jocurile de apă sunt mai complicate, ca o dantelărie, sperăm noi. Să nu uităm că şi „păpădia” de la Casa de Cultură a Sindicatelor a avut un model extraordinar pentru acea vreme – de la o arteziană din Japonia…
Apa… sună!
Printre problemele apărute sunt scurgerile în sol şi în subsolul blocurilor. Dar şi cele de la fântâna de pe Brăilei în zona Mazepei, cu acele valuri stilizate, construite din tablă inox cu un design interesant: apa face însă un zgomot cam mare căzând pe tablă, lucru reclamat de locatarii blocului din apropiere, care nu se pot astfel odihni. Apa „pufoasă” nu ar face însă atâta zgomot, spune directorul Ecosal.
Şi mizeria vremii de pe marmura fântânilor poate fi îndepărtată cu o soluţie pe care Ecosal a testat-o deja pentru începutul campaniei de şters graffiti. Soluţia „albeşte” însă şi bugetul, şi aşa mic, al Ecosal.
Cum nivelul colectării taxelor la Primărie a scăzut în criză, directorul Ionescu se teme să prevadă şi alte cheltuieli. Mai ales că are şi mai mulţi angajaţi, după ce i s-au transferat oamenii de la fostul serviciu de construcţii şi reparaţii al Primăriei, desfiinţat între timp…
„Nespălata” egal „operă de artă”!
Poreclită „Nespălata” în anii comunismului, pe vremea când apa la robinetele gălăţenilor era doar cu program, iar nimfa părea, spre necazul acestora, să aibă pile, bucurându-se astfel de program special de duş, statuia de la Romarta este o operă de artă lângă care se pozează turiştii, inclusiv cei din alte ţări, şi îndrăgostiţii – parol!
Sculptura în bronz „Fata pe valuri” este o operă de artă veritabilă. Ea a fost realizată de marele artist plastic Constantin Baraschi (1902 – 1966), care mai are astfel de lucrări monumentale la Bucureşti şi Constanţa.
Elev al extraordinarului sculptor Dimitrie Paciurea (!873 – 1932, cunoscutul autor al „Gigantului” şi „Himerelor”), Baraschi a fost membru corespondent al Academiei Române şi singurul autor al unui Tratat de sculptură. Printre alte distincţii, el a primit Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională de Artă de la Paris din 1937.
Statuie de bronz pe „pat” de tablă…
Cuva de la „Nespălata” nu este la înălţimea eleganţei statuii! Fisurată, ea a fost placată cu tablă neagră, care este lustruită la fiecare început de sezon şi apoi vopsită.
Vopseaua pare a fi umilul „duco” albastru, însă directorul Ecosal ne spune că a fost totuşi o vopsea mai bună. Dar fondurile societăţii sunt prea mici pentru sclipici.
Îi dăm dreptate, însă astfel, cu economie, gălăţenii se arată străinilor care-şi fac poze lângă nimfă la adevărata lor măsură: cam sărăntoci – „după buget, coane Fănică!”
Exportatorul de fântâni
Faptul că proiectul va fi făcut de profesionişti ne dă încredere. Directorul Ionescu spune şi că în zilele următoare sunt aşteptaţi câţiva specialişti în astfel de fântâni veniţi din ţară.
Astfel, un buzoian, autor a numeroase invenţii în domeniu, va fi şi el prezent în curând la Galaţi. Printre ansamblurile create de el sunt şi stâncile artificiale uşoare, din fibră de sticlă, acoperite cu praf de bazalt, care imită natura. El a lucrat pentru oraşe din Grecia, Italia, Spania sau SUA, fiind exportator de astfel de fântâni.
Este bine că lucrurile se mişcă rapid, ofertele pentru ansambluri arteziene venind în timp ce proiectantul lucrează la proiect. Numai să lucreze unii cu alţii… Le urăm succes. Şi, dacă va fi nevoie de bani, de ce nu?, am putea face şi o subscripţie publică, ca să nu rămânem la nivel de vopsea ieftină.
