Octavian Coşovliu - mai mult ca perfectul fundaţiilor noastre. Îi datorăm vieţile, pereţii şi speranţele noastre!

Octavian Coşovliu - mai mult ca perfectul fundaţiilor noastre. Îi datorăm vieţile, pereţii şi speranţele noastre!
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

S-a născut la Brăila, pe 18 septembrie 1927 şi ne părăsea din Galaţi, în 4 noiembrie 2014. A fost membru activ al Academiei de Ştiinţe din New-York şi al Asociaţiei Române de Geotehnică şi Fundaţii, profesor la Universitatea "Dunărea de Jos", cu  lucrări ştiinţifice de referinţă.

Academia de Ştiinţe Tehnice din România, consemna la conferirea titlului de membru de onoare: „A susţinut teza de doctorat cu titlul „Studiu asupra conlucrării cu terenul de fundaţie la unele clădiri de locuit cu cinci nivele fundate pe loess în regiunea Galaţi" în 1986, la Institutul de Construcţii Bucureşti.” Începutul l-a legat o viaţă de salvgardarea oraşului împotriva lacomilor şi inconştienţilor dezvoltatori imobiliari, care pun în pericol stabilitatea şi viaţa oraşelor! A salvat monumente de arhitectură din Galaţi şi Brăila. S-a îngrijit de protecţia antiseismică a construcţiilor, astfel încât cutremurele din ´77 şi următoarele nu ne-au măcinat;  coordonând, „în întreaga zonă Galaţi - Brăila – Tecuci”, proiectele de construcţii pe "pământ perfid". După ucenicia pe şantiere din judeţele Brăila şi Galaţi, urma o viaţă în Institutul Proiectare al Judeţului, actualul PROIECT S.A, ajuns acolo director al Direcţiei Tehnice de Proiectare, apoi de inginer-şef al Proiectării şi, după pensionare, în acelaşi institut, în Consiliul Tehnico – Economic.

„A iniţiat, proiectat şi realizat lucrări cu caracter experimental” vizând tasările în lutul instabil al Galaţilor.

„N-am putut să tac”

Lui Octavian Coşovliu şi pământul îi mulţumeşte” – titram corect, scriind despre ultima sa ieşire în public, în 21 octombrie 2014, când i se dedica o carte poştală la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” şi evoca presiunile la care sunt supuşi, ca şi loess-ul, specialiştii cinstiţi în domeniu. Când ne povestise, luminat, şi cum cântase în tinereţe şi într-un band de jazz… „O prezentare prea prestigioasă pentru mine şi persoana mea”, a mai spus, după cuvenitul Laudatio pentru cel ce apărase Faleza şi contribuise la reconstrucţia după război, pe temelii sigure, a Galaţiului. Dumnezeu să-l odihnească aşa cum odihneşte pământul privegheat de marele specialist gălăţean!

Citit 3384 ori Ultima modificare Duminică, 17 Septembrie 2017 18:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.