* Ca la golf, aşa s-a dus mingea în minutul 70 al partidei jucate pe terenul fostei campioane * Până la golul ivorianului Traore, „oţelarii” au lăsat senzaţia că pot scoate o remiză, dar numai prin defensivă * Arbitrul Buşi a fluierat în dodii, acordând cel puţin trei cartonaşe fără rost *
CFR CLUJ – OŢELUL GALAŢI 1-0 (0-0)
Meci disputat sâmbătă seară în etapa a III-a a Ligii I de fotbal;
Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu” – 8.000 spectatori;
A marcat: Traore 70’;
Cartonaşe galbene: Panin 32’, Tony 60’, Dani 92’ / Jelev 30’, Siminic 36’, Perendija 64’, Paraschiv 91’;
Echipele utilizate:
CFR: Nuno Claro – Tony, Alcantara, Mureşan, Panin – Mara, Peralta, Leao (46’ Nei), Dani, Edimar (46’ Traore) – Kone (77’ Flores). Antrenor: Antonio Conceicao;
OŢELUL: Kolev – Râpă, Costin, Jelev, Siminic – Mojsov (61’ Perendija), Giurgiu – Antal, Paraschiv, Sălăgeanu (46’ Ibeh) – Axente (73’ N’Kongue). Antrenor: Dorinel Munteanu;
Au arbitrat: Catalin Buşi (Rm. Vâlcea) – Iulian Radu (Bucureşti), Daniel Hulubei (Vaslui).
Când unul costă atâtea milioane…
Minimum 7 milioane de euro. Cam la acest nivel este cotat atacantul ivorian Lacina Traore, omul care sâmbătă seară a făcut diferenţa cu o execuţie de invidiat şi pentru jucătorii de golf.
Dincolo, Mircea Axente, adus sub formă de împrumut la Galaţi, nu face momentan mai mult de câteva sute de mii, dar este în creştere, iar Christian N’Kongue a venit pe 50.000 de euro şi nici măcar vârsta nu-i de partea sa.
Traore are 19 ani (cel puţin aşa scrie în buletinul său), Axente 22, iar camerunezul cu nume greu de pronunţat, chiar şi pentru francofoni, are 26. Iată unde s-a decis duelul dintre CFR Cluj şi Oţelul, meci care la un moment dat părea să alunece spre o remiză oarbă, fără gloanţe în ţintele-piept cu mănuşi.
Punctele cărora le-a fost lene
Geamantanul cu bunătăţi al ceferiştilor, burduşit la supermarket, a câştigat bătălia cu sacoşa de rafie gălăţeană încărcată în piaţă, la tarabe, cu marfă „ieftină şi bună”.
Bine, cele două paporniţe ar fi putut ajunge „bară la bară” la finiş dacă n-ar fi existat „crosa” celui poreclit Adebayor de Ardeal, însă este adevărat şi că jocul ofensiv al „oţelarilor”, cel care să producă măcar un gol în poarta fostei campioane, a fost timid, ca o fată mare.
Apropo de valoarea estimativă a fotbaliştilor care s-au zbătut sâmbătă seară: Liviu Antal, altfel un tânăr de mare perspectivă, a venit gratis la Dunăre şi a ratat două cornere importante pe final, atunci când şi portarul Kolev aterizase în careul Clujului. Poate şi de asta celor trei puncte din inima Transilvaniei le-a fost lene să treacă munţii Carpaţi.
Buşi nu i-a supărat pe clujeni
În avancronica de sâmbătă avertizam că delegarea unui arbitru de care auziseră doar părinţii săi nu poate decât să îngroaşe tuşa clujeană în perspectiva rezultatului final. Vâlceanul Cătălin Buşi, la al doilea joc în Liga I, a aruncat cu galbene „fără număr” în tabăra roş-alb-albastră, de parcă se afla la un botez cu lanţuri de aur şi burţi impozante.
Jelev, Costin şi Paraschiv au primit cartonaşe aiurea, iar majoritatea duelurilor la minge erau decise pro-CFR de parcă unii dintre portughezii de lângă Feleac erau gravide şi n-aveau nevoie de zdruncinături. De partea cealaltă, Antal a încasat un cot ascuţit în figură, riscând să se aleagă cu un zâmbet ştirb după vizita din cartierul clujean Gruia. De fapt, de unde zâmbet după o înfrângere? Poate rictus.
Comentariu foto: Kolev a apărat câteva mingi „grele” ale ceferiştilor, dar bijuteria lui Traore s-a dovedit a fi inestimabilă
Foto: Prosport
