Atunci, demult, la Masa cea cu trei Picioare, sub un Salcâm dintre Matale şi o Stea, ziceai că Viaţa e un fel de Închisoare, că orice Viu e obligat să şadă-n Ea! Steaua aceea foarte Lungă şi Departe, cea dinspre Stânga, mai din Colo, cum priveşti din Dreapta asta - (vezi ce mult şi bine Arde? aşa ziceai printre Celeste şi Lumeşti!)... Sigur că da! cum să nu cred? se vede-n toate că-i Închisoare... şi n-avem Nimic de-ales - (sigur, suntem nişte Cuvinte Condamnate! aşa z ...

Eu, când vreau să mănânc pere, nu mă ating de mere nici să mă rogi, nici să mă pici cu ceară. Nici măcar mere interzise nu poftesc, deşi sunt mult mai tentante, da? Eu, când vreau să mănânc pere, şi n-am, încerc să caut undeva, cât mai aproape de locul în care stau şi nu mi-i poftă de mere. Să aflu pomul ne/lăudat cât mai aproape, fiindcă, la vârsta mea ne/meritată, metaforic vorbind, astă râvnă mă poate scăpa mortăciune, dacă poamele sunt departe!... Sigur c� ...

(!) a strâns - toată viaţa, în suflet şi-n trup - / atâta durere, cât nici nu încape-ntr-un om - parc-o văd/ ş-acuma cum cere: dă-mi, doamne, oleacă de moarte, că ai/ şi rece şi caldă, să-mi fie de leac şi hodină pe veci,/ în lumea cealaltă... că-n asta mi-ai dat chin cu carul, mi-ai dat/ cât nu poate duce un om cu o singură viaţă, un om/ c-o singură cruce (!) (!) mi-ai dat... şi n-am zis că nu iau, n-am călcat/ poruncile tale, mereu te-am urmat pe rotundul de lut, ...

Două cocoane se năpustesc pe scară, mai-mai să culce autobuzul într-o parte şi să belească pozele cu Arşinel. Se năpustesc şi-şi distribuie ochii în toată încăperea, poate află scaune goale. Şi află chiar unde sunt câte două scaune faţă în faţă, pe stânga urâtului de tablă. Mare bucurie şi mare izbândă şi mare ispravă pe capul lor. Două fotolii libere, alăturate, numai bune pentru două guralive matinale, cam prea guralive, zic (şi) eu. Iată-le, se aşează ...

Exact în clipa Naşterii începe, chiar dacă vrei, chiar dacă nu vrei, şi toată Viaţa nu poţi să scapi de Ea, oricâtă rugă şi lăcrămaţie ai face la Îngeri şi la Zei! Unii încearcă să-i pună piedică, alţii încearcă să fugă din şi ghearele sale, însă şi mai tare şi mai mult şi mai strâns primesc îmbrăţişările ei Nepăsătoare şi Universale! O vezi?! nu ai pe Cine să ierţi, nu ai pe Cine să scuzi! - exact în clipa Naşterii începe Numărătoarea Invers ...

Dragul meu prieten, nu mai încape nici o vorbă, nici o îndoială şi nici o amânare: curând, cred că începe. Nu cred, sunt sigur! Cred şi sunt sigur că eşti pregătit (şi tu) pentru această importantă începere. Eu, chiar astăzi, mi-am comandat costum de mire, mai ales că niciodată nu am mai fost un acest fel de mire. Chiar astăzi mi-am tăiat unghiile. Unghiile care m-au ajutat în fiecare zi, de la naştere încoace, să mă caţăr până la sărutul cestei mirese subţiri, p ...

(!) o ziuă şi-o noapte, acolo,/ pe marginea tatei: veghere, cuvinte puţine, tăcere,/ cuvinte puţine, tăcere (!) (!) o noapte şi-o ziuă, atuncea,/ sub crucea vroirii divine: tăcere, cuvinte puţine,/ tăcere, cuvinte puţine (!) (!) cu ochii închişi către steauă,/ cu sufletul foarte aproape de cer, a trimis rugăciune.../ şi-apoi a plecat peste ape (!) (!) cu gândul la mine, la tine,/ la ea şi la el şi la toate a stat în secunda din urmă.../ şi-apoi a plecat mai departe, spre ...

Ieşiţi din găuri şi din beznă, fugiţi de sub sutana popii şi de sub vorbele năimiţilor mincinoşi, abandonaţi smerenia în faţa chipurilor cioplite, nu vă mai pierdeţi vremea cu tot felul de "spirale" şi "trimişi ai cerului", nu vă mai lăsaţi trăiţi de timp, nu mai întoarceţi spatele la cărţile omenirii, nu  citiţi numai bazaconiile in/sectelor religioase, numai "studiile" săriţilor la sufletul vostru naiv! Faceţi toate acestea şi ascultaţi ce vă spun: toţi aceş ...

(!) sunt prea înalt să cred c-au fost o întâmplare acestea toate şi ne/toate - acest tot, dar şi ne/tot, vibrează-n sine, muşcă, doare, stârneşte pricini între pot şi nu mai pot, azvârle zero din adâncuri spre înaltul care-l azvârle din înalturi spre adânc - sigur că da, dinspre nimic porneşte caldul şi cată rece - strâng ce pierd şi pierd ce strâng (!) (!) sunt prea mărunt să cred c-a fost o întâmplare tot cest văzut şi nevăzut - foarte urât, foarte frumos - c ...

Întotdeauna am considerat şi am crezut că ştiu foarte bine cum aşteaptă mama pe Drumul Copilăriei să mă vadă venind acolo. Mama vorbeşte cu tata despre nesimţirea mea, fiindcă am rărit cam des paşii până acasă. Tata ascultă şi tace. Şi nici nu fumează. Asta mai zic şi eu răbdare. Şi nici nu mă suduie. Asta mai zic şi eu blândeţe. I-am spus, mai demult, că sunt golan de cultură şi artă. Şi că nu am timp de umblat pe drumuri. Că eu umblu pe alte drumuri. Şi el ...