Pentru România, tranziţia climatică dezordonată ar putea însemna pierderi semnificative, atât pe partea de competitivitate în raport cu alte ţări din regiune şi atragerea de investiţii, cât şi pe partea de implementare de proiecte durabile şi crearea de efecte de antrenare în economie, se arată în raportul "Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România".
Raportul, care a fost lansat joi, poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Administraţiei Prezidenţiale şi este în dezbatere publică timp de 30 de zile. Documentul prezintă o analiză a provocărilor ţării noastre în ceea ce priveşte trecerea la energia verde. Potrivit acestui studiu, şase judeţe, colectiv responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră ale României, vor fi cele mai afectate din punct de vedere al tranziţiei: Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş, județe beneficiare ale fondurilor europene cuprinse în Mecanismul privind Tranziţia Justă, pentru atenuarea impactului negativ.
"Astfel, în scenariul cel mai ambiţios din punct de vedere al climei (conform Pactului verde european), până în 2030, în Dolj s-ar pierde circa 1.500 de locuri de muncă faţă de scenariul de referinţă, în Gorj - 3.400 de locuri de muncă, în Hunedoara - 1.500 şi în Galaţi aproximativ 500. În Mureş, Pactul verde european, deşi nu ar avea un impact important asupra locurilor de muncă, ar aduce cu sine mai multă activitate economică în sectorul producţiei industriale şi al construcţiilor, care ar compensa pierderile din sectorul energiei şi utilităţilor. Prahova ar pierde 2.000 de locuri de muncă", precizează raportul.
Potrivit aceluiaşi document, "în 2021, ţara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (aşa-zisul ”cod roşu”) emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, iar specialiştii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente, în contextul schimbărilor climatice", iar "parcurgerea în mod ordonat a tranziţiei climatice va presupune asumarea unor linii directoare de urmat până în 2030 şi, respectiv, 2050, indiferent de partidele aflate la guvernare". În contextul accelerării schimbărilor climatice şi, implicit, al noilor politici europene, "este important ca România să formuleze un răspuns naţional coerent şi integrat".
Tranziţia energetică "trebuie să genereze rezultate echitabile pentru lucrătorii din industriile cele mai afectate şi pentru comunităţile din care fac parte aceştia, dar şi pentru restul societăţii potenţial afectate în mod negativ de o transformare economică neorganizată".
