Peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de un secol.
Cu toate acestea, în ultimii nouă ani ministerul a direcţionat 75% dintre fondurile investite către aparatură medicală şi nu către reabilitarea imobilelor, deşi unele riscă să cadă la un cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic. În plus, fondurile au fost alocate netransparent şi fără criterii, se arată într-un raport de audit realizat anul trecut de Curtea de Conturi a României, prezentat recent de hotnews.ro.
Astfel, analiza realizată pentru perioada 2014-2021 de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul spitalelor ministerului arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.
Conform auditorilor, două unităţi sanitare - Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon” din Iaşi - au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiştii includ clădirile care riscă să se prăbuşească în caz de cutremur.
Totodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor. „Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora”, se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi care face referire la performanţa privind managementul resurselor umane şi al dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021.
Totodată, în același raport este menționat faptul că în ultimii mulţi ani nu a fost construit niciun spital nou, notează news.ro. În schimb, un Institut Regional de Oncologie aprobat în anul 2009 pentru a fi construit la Timişoara era tot în stadiul de proiect 12 ani mai târziu, iar numărul spitalelor regionale prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 a ajuns la jumătate faţă de propunerea iniţială.
