Partidele parlamentare au colectat şi cheltuit, în mare, mai mulţi bani decât în 2021 - reiese din raportul de analiză a finanţării partidelor politice pentru anul 2022, realizat de Expert Forum. Datele disponibile pentru 93 de partide indică venituri totale de 276,7 milioane lei, respectiv cheltuieli de 239,7 milioane de lei. Dintre acestea, 27 de partide nu au raportat niciun venit.
PNL a declarat venituri în avans (pot fi subvenții) de 70 de milioane lei, USR de 47 de milioane, AUR de 38 de milioane, iar PSD de ”doar” 10 milioane.
"Cele mai mari venituri rămân, pe de altă parte, cele din subvenţii, în anul 2022 fiind alocate 256 de milioane de lei, iar pentru 2023 un total de 258 de milioane lei. Cu toate acestea, partidele nu cheltuie toţi banii din subvenţii, însă au cheltuit mai mult comparativ cu 2021, adică 72% din ceea ce au primit. Cheltuielile pentru publicitate au crescut constant şi rămân principala categorie ca proporţie, iar impactul acestor contracte devine tot mai vizibil asupra independenţei media", precizează EFOR.
Conform sursei citate, numărul de partide care au publicat informaţiile obligatorii (donaţii, cotizaţii, împrumuturi, alte venituri etc.) în Monitorul Oficial a crescut uşor faţă de 2021, la 59.
În ciuda reglementărilor care stabilesc informaţiile ce se publică, rapoartele rămân foarte diverse atât ca informaţie, cât şi ca formate de fişier, arată specialiştii. "Dacă partide precum PNL, PMP, Pro România sau AUR publică toate veniturile şi cheltuielile detaliat, PSD nu publică decât un rezumat", se mai arată în raport.
Expert Forum adaugă faptul că, deşi AEP a iniţiat un proiect de lege care defineşte publicitatea politică şi a fost înaintat în Parlament de către PSD, până în prezent transparenţa privind publicitatea politică rămâne o problemă.
"Materialele plătite de partide nu sunt marcate, iar traseul banilor - care de multe ori trec prin companii de consultanţă - nu poate fi urmărit din exterior. În plus, este de notat reticenţa PSD şi PNL de a publica aceste informaţii. În 2022, PNL a împărţit contractele între trei firme, dintre care una a primit 31 de milioane de lei, însă nu ştim unde au ajuns banii mai departe", susţine Expert Forum. Astfel, mai multe organizaţii internaţionale, precum Comisia Europeană şi Consiliul Europei, au constatat lipsa de transparenţă şi faptul că acest flux de fonduri afectează independenţa mass-media.
