Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și-a asumat la Bruxelles reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, arată un comunicat al instituției. În plus, MIPE transmite că încă se poartă discuții tehnice pentru includerea irigațiilor în PNRR.
Astfel, în ceea ce privește reforma pensiilor speciale, MIPE afirmă că „noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității”, fără să precizeze, însă, ce pensii speciale vor intra în reformă. De fapt, autoritățile române consideră că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu.
În ceea ce privește faptul că România și-a asumat faptul că cheltuielile cu pensiile nu vor depăși 9,4% din PIB, plafonul va rămâne valabil, însă MIPE precizează că vor fi introduse „reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB”. Viitoarele discuții vor fi condiționate de implementarea reformei pensiilor speciale și a reformei sistemului public de pensii.
„Cele două părți au discutat despre condițiile necesare pentru implementarea cu succes a reformei pensiilor speciale și a reformei sistemului public de pensii. În acest sens, CE a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/înlocuirii procentului de 9,4% din PIB cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB, condiționând viitoarele discuții de implementarea celor două reforme. Reamintim că PNRR prevede modificarea formulei de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată, pentru eliminarea inechităților. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în așa fel încât nivelul cheltuielilor cu pensiile să nu depășească 9,4% din PIB”, arată comunicatul.
La Bruxelles a mai fost obținut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca sumele alocate din bugetul de stat pentru compensarea prețului la energie pentru IMM-uri și beneficiari prin Fondul de Tranziție Energetică să fie decontate din fonduri UE, în valoare de până la 500 milioane de euro.
În ceea ce privește noul capitol REPowerEU, prin care România primește 1,4 miliarde de euro, Comisia a fost de acord să continue discuțiile la nivel tehnic pentru includerea unui proiect-pilot de eficiență energetică în gestionarea infrastructurii de irigații, a unui proiect-pilot pentru producerea de energie verde prin investiții într-o hidrocentrală și un program de investiții pentru sate autonome energetic.
