Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Executivul se preocupă de impactul pe care războiul din Ucraina l-a avut asupra bugetului de stat al României, pentru a transmite ulterior datele la Bruxelles.
"Trebuie să discutăm astăzi, cu cifre clare, şi deja le avem, despre impactul pe care războiul din Ucraina l-a provocat bugetului de stat. Am analizat acest aspect şi la Bruxelles, săptămâna trecută, iar oficialii europeni înţeleg situaţia României şi aşteaptă să le trimitem date actualizate în acest sens", a spus premierul, în debutul şedinţei de Guvern de vineri.
Pe 1 septembrie, Marcel Ciolacu declara, după întâlnirile de la Bruxelles cu liderii europeni, că există o flexibilitate în ceea ce priveşte prezentarea unui nou plan referitor la deficitul bugetar al României, iar o decizie va fi luată până la finalul anului. "Este evident că, în urma efortului României de a susţine Ucraina şi Republica Moldova, şi este evident, ca ţară de graniţă, avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina, ţară aflată într-un conflict armat total incorect cu Rusia, că avem influenţe negative, de la asigurări, de la dobânzile pentru împrumuturi, pentru că suntem o ţară cu un risc mai ridicat, faţă de Austria, de exemplu, care este mai îndepărtată de conflictul cu Ucraina", spunea Ciolacu, întrebat dacă acceptă Comisia Europeană creşterea deficitului bugetar al României.
Tot vineri, România a prezentat Comisiei Europene o cerere de modificare a Planului său Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi adăugarea unui nou capitol privind REPowerEU, care vizează consolidarea autonomiei strategice a Uniunii prin diversificarea aprovizionării cu energie şi prin sporirea independenţei şi a securităţii aprovizionării cu energie a UE. Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme şi şase noi investiţii, precum şi o măsură extinsă care figura deja în PNRR. Reformele şi investiţiile din capitolul REPowerEU au legătură cu majorarea producţiei de energie verde, de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor şi de consolidare a competenţelor mâinii de lucru în domeniul producţiei de energie verde. În fapt, modificarea PNRR-ului propusă de România prevede eliminarea a patru investiţii din planul iniţial şi modificarea a aproximativ 70 de măsuri.
Cererea României de modificare se fundamentează pe necesitatea de a ține seama de inflația ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanțului de aprovizionare și de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR.
