Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Motto:
"Continuare-n stânga... Invers: acelaşi sens/ al unui joc multiplu de fulger sapiens,/ retină înainte şi înapoi de când/ crăpase coaja pietrei pe cel mai alb cuvânt!// Imagine voalată de ochi şi timp întors:/ înghit singurătatea din josul cel mai jos,/ mă-ndepărtez de mine în susul cel mai sus.../ şi văd şi sunt vedere pe unde (n)-am ajuns!" - (Iolanda Cremene)
(!) mă adun şi mă scad în acelaşi cuvânt
pentru cine şi ce îndrăzneşte să vadă,
întreb până unde, răspund până când
împărţirea la timp mai începe o dată (!)
(!) punct, linie, punct, mai arar, mai ades,
bătaie în uşă, cu aripi, cu teamă,
înverzesc pe cărările altui botez,
i/real ca ghicitul în stele și-n palmă (!)
(!) și iar amintirea mă face tăcând,
mă trece de vârf, înapoi, înainte -
de fapt, o slujesc pe ANTARES plângând,
mă adun şi mă scad între două morminte (!)
