Instanţa Tribunalului Bucureşti a decis, marţi, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca, precum şi a altor opt persoane, acuzate de delapidarea Petromservice.
În cazul lui Vîntu, instanţa a decis că termenul de 29 de zile va curge din momentul în care acesta va fi dus efectiv în arestul Poliţiei Capitalei, el plecând de la Tribunalul Bucureşti în jurul orei 14.00, după ce i-a expirat ordonanţa de reţinere.
După pronunţarea deciziei, judecătorul Mitu Stegaru a întrebat unde este Octavian Ţurcanu, acesta fiind în apropierea boxei în care stau arestaţii. După ce l-a văzut, magistratul i-a spus: "Săriţi înapoi, vă rog!".
Tribunalul va trimite o copie a minutei deciziei la Biroul de Urmăriri din cadrul Poliţiei Capitalei pentru punerea în executare a hotărârii. Astfel, în cazul în care Vîntu nu se va prezenta singur la arest, un echipaj de poliţie va merge la domiciliul lui pentru a-l ridica şi duce în arest. Decizia a fost contestată de cei nouă acuzaţi, rămaşi în sala de judecată în aşteptarea deciziei.
Recursul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au reţinut în acest dosar pe Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Şupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu, pentru 24 de ore, acuzaţiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare a banilor. Procutrorii au mai dispus faţă de Rino Graziano Raicovich, cercetat în acelaşi dosar, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.
Procurorii PICCJ au cerut arestarea preventivă a celor 10 persoane reţinute în cazul Petrom Service, între care Liviu Luca şi Sorin Ovidiu Vîntu, argumentele fiind valoarea extrem de ridicată a prejudiciului, numărul persoanelor prejudiciate şi abilitatea acuzaţilor de a îngreuna tragerea la răspundere.
În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.
