De la aderarea la Uniunea Europeană (UE), România a înregistrat o creștere economică semnificativă, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor ajungând la aproape 80% din media UE în 2024, față de 44% în 2007. Cu toate acestea, Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2024 atrage atenția asupra dezechilibrelor tot mai mari și asupra vulnerabilităților economice și sociale care persistă.
Creșterile salariale din sectorul public (+21,5%) și transferurile sociale (+19,5%) au dus la majorarea cheltuielilor nete cu 19,9%, provocând o creștere accentuată a deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, acesta din urmă atingând 8,4% din PIB. Comisia avertizează că, în lipsa unor reforme structurale și a consolidării fiscale, România riscă acumularea unei datorii publice nesustenabile și pierderea încrederii investitorilor.
În paralel, tranziția către un model economic bazat pe inovație este încetinită de infrastructura învechită, investițiile insuficiente și lipsa forței de muncă calificate.
Transportul rămâne un punct slab: România are una dintre cele mai scurte rețele rutiere din UE, iar infrastructura feroviară este învechită și doar parțial electrificată. Lipsa investițiilor eficiente a frânat progresul în cadrul rețelelor TEN-T (Rețeaua transeuropeană de transport).
Sectorul privat resimte bariere majore: accesul limitat la finanțare, birocrația excesivă și incertitudinea fiscală afectează investițiile. Peste 90% dintre firme menționează instabilitatea legislativă drept obstacol principal. De asemenea, consultările publice din procesul legislativ sunt percepute ca formale, fără impact real.
Pentru a evita stagnarea și pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de statutul de membru UE, România are nevoie de stabilitate fiscală, modernizarea infrastructurii, profesionalizarea administrației și o strategie coerentă de susținere a mediului de afaceri și a inovației, sugerează raportul.
