Pare oarecum paradoxal că, în Franţa, ţară considerată unul dintre „motoarele” principale ale Uniunii Europene, politicienii să se folosească de limbajul eurosceptic pentru a câştiga capital electoral. Şi nu vorbim de orice politicieni, ci de nimeni altul decât preşedintele Nicolas Sarkozy. Săptămâna trecut a testat pe piaţa ideile privind înjumătăţirea imigraţiei. Acum el vine nici mai mult nici mai puţin decât cu ideea unei „reforme profunde” a Spaţiului Schengen. Indirect, tot pe cartea anti-imigraţie se mizează, însă într-o formă ridicată la rang de politică (anti)europeană.
În declaraţii, Sarkozy îşi dirijează discursul spre vulnerabilităţile de la graniţa de sud a Uniunii Europene, dintre Grecia şi Turcia. Dar în acelaşi timp, corelaţii se fac şi cu afluxurile de imigranţi ilegali, mai ales tunisieni, care, în urma „primăverii arabe”, au început să ia cu asalt ţările europene din zona mediteraneană. Imigranţii au devenit o povară prea mare pentru Franţa, zice preşedintele francez şi prin viziunea sa Spaţiul Schengen se doreşte a deveni un soi de fortăreaţă ale cărei porţi se închid foarte uşor, dar se deschid foarte greu. Ca ingredient în discursul politic, Sarkozy mai presară şi ideea unei economii europene cu un caracter mai degrabă protecţionist. Astfel, preşedintele francez încearcă să inducă electoratului iluzia că Franţa este un fel de insulă a bunăstării, aflată însă sub asediul străinilor.
Este o teorie utilă inclusiv pentru a explica nereuşitele din mandatul Sarkoyz: Nu preşedinte francez este de vină, ci valurile de străini care au ajuns o povară pentru stat. Atât pe scena politicii interne, cât şi pe cea externă, Sarkozy a primit replici destul de aspre în care i se reproşează că, în fapt, încearcă să folosească în scop personal un proces de reformă în spaţiul Schengen care a început încă din 2011. De asemenea, comentariile preşedintelui francez sunt neavenite într-o perioadă în care UE tocmai încearcă să încheie un acord mai ferm cu Turcia în ceea ce priveşte controlul imigraţiei. Se pare însă că lui Sarkozy nu-i pasă prea mult de astfel de comentarii. Din punct de vedere electoral discursul lui se dovedeşte de succes.
Pentru prima dată a trecut pe locul întâi în sondaje pentru primul tur al alegerilor, iar pentru turul doi îl mai despart doar câteva procente de contracandidatul socialist, Francois Hollande. Prin urmare, Sarkozy va plusa în continuare aceste teme, chiar dacă ele sunt unele controversate. Scopul său este de a câştiga alegerile şi pentru asta este dispus să se facă frate şi cu drăcuşorul eurosceptic până trece scrutinul. Însă el trebuie să fie atent la angajamentele pe care şi le ia sau la „demonii” care îi trezeşte în electorat. Până acum, nici unul dintre cei ce au făcut pactul cu necuratul nu a sfârşit prea bine.
