La sfârşitul secolului al XIX-lea, o dată cu crearea primelor parcuri naţionale în ţările anglo-saxone, a apărut ideea rezervării spaţiilor naturale pentru a proteja şi conserva bionatura. Lucrurile s-au mişcat rapid, drept dovadă în 1935 a luat naştere în România Parcul Naţional Retezat.
Parcul este situat în partea de sud-vest a ţării, pe teritoriul judeţului Hunedoara, fiind un teritoriu relativ vast, cu o bogăţie biologică, calitate peisajeră şi istorie bogată, aspecte care îl clasează cu uşurinţă drept un bun excepţional de patrimoniu.
Proprietatea Casei Regale
Înfiinţarea Parcului Naţional Retezat în 1935 reprezintă recunoaşterea oficială a bogăţiei patrimoniului natural al Carpaţilor Meridionali şi a necesităţii tuturor de a-l conserva. Suprafaţa parcului a aparţinut Casei Regale, fiind domeniu de vânătoare. În 1979 acesta a devenit cunoscut ca Rezervaţie a Biosferei datorită statutului de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional.
Situat în Carpaţii Meridionali, în judeţul Hunedoara, parcul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 38.000 ha şi are o altitudine cuprinsă între 800 de metri şi 2.509 metri (Vârful Peleaga, munţii Retezat). O mare varietate de roci magmatice, metamorfice şi sedimentare alcătuiesc teritoriul parcului. Peisajul original şi complex al parcului este creat din creste ascuţite, coame cu profil greoi, circuri şi văi glaciare. În total, în interiorul Parcului există 20 de vârfuri de peste 2000 de metri şi aproximativ 80 de lacuri glaciare.
Climatul este temperat montan, având influenţe mediteraneene în partea de sud-vest, iar la înălţimi ce depăşesc 2000 de metri climatul este alpin.
Monumente naturale
Reţeaua hidrografică este bogată şi complexă, fiind alcătuită din pâraie, râuri şi lacuri de origine glaciară. Lacul Bucura este cunoscut ca fiind cel mai mare lac glaciar din România, se află la altitudinea de 2041 m şi are o suprafaţă de aproximativ 9 ha. Lacul Zănoaga este cel mai adânc lac, cu adâncimea de 29 m.
Patrimoniul natural al Retezatului este deosebit de valoros datorită speciilor rare de plante care se întâlnesc pe suprafaţa lui. Speciile rare de garofiţă, darie, flămânzică, anghelină, floare de colţ, pelin sau sângele voinicului sunt adevărate nestemate ale Retezatului. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se găsesc în Retezat. Locurile mai adăpostite dau naştere unei vegetaţii cu caracter termofil : sânziene, bărbişoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad şi molid. La altitudini mai mari de 1.700 de metri întâlnim tufărişuri de jneapăn, smârdar, afin, merişor, ienupăr pitic, ghinţură. Etajul alpin cuprinde specii de păiuş, păiuşcă uriaşă sau rogoz.
Parcul Naţional Retezat adăposteşte 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere amintim: capra neagră, căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistreţul, pisica sălbatică etc. Păsările sunt şi ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocosul de munte, bufniţa etc. Datorită reţelei hidrografice, fauna apei este şi ea reprezentată de peşti (păstrăv de lac, păstrăv curcubeu, lipanul).
Ofertă uriaşă pentru vacanţe
În zona Retezat – Parâng, orice doritor de o experienţă de neuitat are la dispoziţie peste 100 de locuri de cazare diferite. Majoritatea constau în pensiuni, unele noi, altele cu tradiţie şi recunoscute drept locuri unde merită să revii, dar turiştii au la dispoziţie şi hoteluri, unele dintre ele chiar luxoase. Preţurile în perioada verii nu sunt chiar atât de piperate, o cameră dublă pornind de la 50 de lei pe noapte şi urcând până spre 180 de lei pe noapte, în funcţie de facilităţi şi lux.
Accesul în Parcul Naţional Retezat este posibil din două direcţii: Depresiunea Haţegului şi Valea Jiului. În Depresiunea Haţegului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 sau dinspre Caransebeş, pe DN68. În Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN66, sau dinspre Târgu Jiu, tot pe DN66.
Dacă plecaţi din Galaţi, drumul va fi relativ lung, aproximativ 700 de kilometri cu maşina personală, fapt care ar putea face călătoria să dureze peste 10 ore.
