* Mi-am dorit să comentez iarăşi pe marginea rumeguşului mental emanat de antrenorul lui Şahtior Doneţk. Spusese iarăşi că vatmanul este vinovat, că şi Dumnezeu putea să intervină în ultima clipă, dar mai bine îl las în universul său mititel. Nene Mircea Sandu, nu te plac defel, dar te felicit că nu l-ai (re)adus pe conu’ Il Luce la naţională! Pe lângă el, Piţurcă e locatar de chilie, frate!
* Vestea-beton a săptămânii recent încheiate este victoria la dublu-mixt a românului Horia Tecău la Australian Open. Fireşte, aşa cum s-a întâmplat şi cu alţi campioni români, nici bine nu s-a decernat trofeul că trebuie să apară câte un Gică contra. Partenerul la individual compus al doamnei Brigitte Sfăt s-a luat de laurii lui Horia: „Dacă ne batem cu pumnul în piept pentru victorii în meciuri de antrenament, cum sunt cele de dublu, atunci ne mândrim cu succese de mâna a doua.” Nici nu ştiu la ce categorie să-l încadrez pe Nasty, la „Mircea Lucescu cel Sfânt şi Breaz” sau la „Doroftei Mănuşă de Aur”? Greşeala lui Tecău e lesne de remarcat. Când a fost încoronat, trebuia să spună la microfon: „Năstase rămâne cel mai bun!” Şi ar fi avut şi Brigitte o duminică plăcută.
* Apropo de Doroftei. Iar şi-a dat în petic, însă ar trebui să-i acordăm circumstanţe atenuante. A luat destui pumni în capotă, başca nu l-am văzut murdărind semnul de carte cu amprentele. Dar nu pot să-i trec răutatea cu vederea. A făcut următoarea declaraţie în Evenimentul Zilei: „La amatori sunt doi... Francisc Vastag şi Nicolae Linca. Recordul lui nu l-a egalat nimeni! La profesionişti sunt io! Trei meciuri pentru titlu, la trei versiuni diferite, înseamnă ceva! Performanţele mele nu le-a avut niciunul. Am câştigat tot ce se poate câştiga în box... în afară de Vaştag şi de Nicolae Linca. Când vorbesc despre box, spun ce gândesc!” Despre Linca, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956), nu deschisese gura niciodată, probabil a aflat că dă bine dacă-l pomeneşte, fie-i ţărâna uşoară! Dar ca să-l laşi deoparte pe Lucian Bute, sportiv care până acum ar fi putut face concomitent nunta cu meciul din ring (ar fi rămas la fel de fresh, cu o singură excepţie), denotă amatorism cerebral. Campionul Doroftei, s-o spunem p-aia dreaptă, avea alura unui miner ieşit din adâncuri după două luni şi jumătate când termina pumnareta din Careul Magic. Mai respiră, Moşule!
