Am căutat zadarnic, câteva luni chiar, vreun urmaş al eroului gălăţean Costache State, unul dintre cei zece gălăţeni căzuţi în Bătălia Galaţilor, din ianuarie 1918. Când colo, chiar la inaugurarea "Monumentului apărătorilor oraşului Galaţi", m-a căutat prin mulţime o urmaşă a eroului - singurul soldat nominalizat în Jurnalul de luptă al regimentului său (spre deosebire de ofiţeri, soldaţii mureau anonimi!).
"De-a lungul timpului, familia a pierdut acte, documente... N-am avut această siguranţă, căci altfel aş fi venit şi eu cu o floare. Mi-am zis: "Pe ce bază, dacă n-o fi scris acolo". Am avut noroc şi i-am văzut numele scris", mi-a relatat profesoara de biologie Ioana Stoian, născută State, vicepreşedintă a Asociaţiei "Galaţi, oraşul meu".
Membră a asociaţiei de voluntari care şi-a demonstrat din plin iubirea pentru oraş, profesoara este o pasionată: "Tot ce s-a scris despre Galaţi am citit, începând cu Moise Pacu, Munteanu, Păltănea şi alţii".
Profesoara îşi aminteşte "cu dragoste şi dor de Galaţiul vechi, aşa cum l-am cunoscut în copilărie şi adolescenţă. Îmi face plăcere să văd de fiecare dată câte o pagină din istoria acestui oraş-erou. Nu de multă vreme se vehiculează ideea de oraş-erou şi lucrul acesta mă bucură, că în sfârşit reprezentăm şi noi ceva şi din punct de vedere istoric, nu numai comercial! Totdeauna m-a supărat ideea de "oraş cumplit de negustori". Nu numai aceasta a fost Galaţiul!".
"Am venit la această festivitate - şi mărturisesc că sunt impresionată - am întâlnit mulţi gălăţeni get-beget, se cunosc după "ghioceii" de la tâmple şi vin de fiecare dată la aceste sărbători extraordinar de frumoase!"
Istorie eroică... familială
"N-am ştiut că pe monument am să găsesc şi numele unui strămoş de-al meu, Costache State. Pe această stradă frumoasă pe vremuri, strada Brăilei, tatăl meu îmi arăta monumentul original: "Fii atentă, că aici este strămoşul tău, căzut ca să te protejeze!". M-am simţit mândră - şi atunci, şi acum, uitaţi, mi-au dat lacrimile!".
Ciclicitate. Suveica istoriei, în Galaţiul-pasăre Phoenix
"Costache State era fratele bunicului meu din partea tatălui", spune dna profesară Ioana Stoian. "Mai mulţi fraţi State, care şi-au legat numele de acest oraş. Şi îi mai regăsim pe ici, pe colo - şi muncitori în Port, şi meseriaşi, chiar voiam să spun că pe Costică State, bunicul meu, l-am întâlnit într-un anuar, al lui Radu Volbură, pentru 193638, unde erau trecuţi meseriaşii, elitele, până la ultimul slujbaş al acestui oraş! Locuia pe strada Română 64 (str. Morilor - n.r.), având atelier de lăcătuşerie. L-am găsit în fotografii - din păcate nu le am - lucrând în sala maşinilor, ca lăcătuş mecanic, pe vapoarele din Port. A fost şi revoluţionar: a participat la revoltele din Port. De câte ori era nevoie de el, era în mişcarea sindicală. Eu nu l-am mai cunoscut - a murit înainte de a mă naşte eu, chiar într-o zi mare, pe 24 ianuarie. Ce-aş putea să vă mai spun: sunt emoţionată! Şi mă bucur, într-un fel, că lacrimile mele se unesc cu cele ale cerului (începuse să picure - n.r.), nu-i nimic întâmplător! Şi am suportat cu stoicism şi cu mândrie vicisitudinile vremii, dar mă bucur că, iată, Galaţiul ştie să se întoarcă şi la lucrurie bune!" Acum un veac, eroii cădeau seceraţi chiar pe gerul Bobotezei!
Familia State era din comunitatea greacă - cea mai numeroasă etnie la Galaţi. Veniseră în ţară după 1821. Atunci, lupta Eteriei cu turcii distrusese complet oraşul. Ca şi Crissovelonii, de pildă, şi State au venit la noi, iar unul dintre ei, născut la Galaţi, eroul Costache, i-a împiedicat, dându-şi viaţa, pe ruşi să incendieze Galaţiul!
M-am bucurat să-i ofer doamnei "Viaţa liberă" care tocmai scrisese despre erou: venind la eveniment, nu văzuse încă ediţia noastră. Şi l-am rugat pe primar să facă o fotografie alături de urmaşa eroului. Care ar putea fi făcut şi Cetăţean de Onoare post-mortem...
În galerie, foto 1 - Anunţul către gălăţeni din Jurnalul de operaţiuni al Regimentului 6 Infanterie, unde a servit eroul a fost, desigur, afişat şi în locuri publice; foto 2 - Coperta anuarului editat de ziaristul Radu Volbură, directorul ziarului gălăţean "Ecou"; foto 3 - Pagina de gardă a anuarului editat de ziaristul Radu Volbură, directorul ziarului gălăţean "Ecou"; foto 4 - Numele bunicului State, la capitolul "Lăcătuşi", în anuarul lui Volbură, accesibilă la Biblioteca judeţeană; meseriaşul locuia la marginea de atunci a oraşului, cu industrie "poluatoare" - cea a morilor de vânt...
