Sâmbătă și duminică, 17-18 februarie 2018, de la ora 19,00, în Sala Mare a Teatrului "Fani Tardini", un spectacol-eveniment: "Uluitoarele numere de singurătate ale lui Edward Gant", piesă a scoţianului Anthony Nielsen. Regia este semnată de Dragoş Alexandru Muşoiu, absolvent UNATC (dar şi de ştiinţe economice), care şi-a început cariera în forţă, ca regizor asociat la "Iulius Cesar", de Shakespeare, la Naţionalul craiovean. Scenografia superbă - în metal! - e semnată de Andreea Negrilă, arhitect, peisagist şi scenograf la multe spectacole din ţară, inclusiv la Naţionalul bucureştean. Muzica este compusă de gălăţeanul Eugen Dan Drăgoi, doctor în Muzică, fost bursier în Canada.
E o premieră absolută pe ţară! În Marea Britanie, au fost vreo trei montări. "Este cam al cincilea spectacol montat până acum în lume", mi-a spus regizorul, la întâlnirea dinainte de premieră, la care a participat şi directorul artistic al teatrului, regizorul Radu Nichifor, alături de unul dintre membrii distribuţiei: Ionuţ Moldoveanu. În "un soi de comedie neagră, mister şi realism magic", între teatru şi circ, în piesă evoluează un personaj grotesc, tragicomic, real (!), eroul interpretat de actorul Cristian Gheorghe - one man show! Prin vreo 15 roluri trece fiecare dintre actorii Oana Mogoş, Ionuţ Moldoveanu şi Vlad Volf!
Regizorul a făcut şi traducerea textului. Răsfoind textele grupării britanice nouăzeciste "In-Yer-Face" (dramaturgii rebeli Mark Ravenhill, Sarah Kane şi Anthony Nielsen), grup poreclit şi "Cool Britannia", cu texte şocante ("intraductibile", consemna criticul Cristina Modreanu - deci, mare curaj pentru traducător!), cunoscută pentru violenţa limbajului, a descoperit acest text, care începea… de-a dreptul poetic! Va fi ca în spectacolul unui magician care îşi etalează la final trucurile, dezvăluie Radu Nichifor. Publicul vede şi culisele, maşiniştii intră în scenă şi joacă rolul... maşiniştilor. Scenele se succed în Anglia, în Sicilia sau într-un spaţiu imaginar. Se râde, cu zâmbetul pictat al clownului, care poate plânge în inima lui.
"Am văzut câteva spectacole montate de Dragoş, am remarcat nota sa jucăuşă şi am avut încredere să-l invităm. Nu propunem un regizor fără să-i fi văzut măcar un spectacol înainte", spune Radu Nichifor, care se declară mai liniştit ca niciodată în privinţa reuşitei.
