Apărătorii oraşului Galaţi şi istoria unui sacrificiu total

Apărătorii oraşului Galaţi şi istoria unui sacrificiu total
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

"Apărătorii oraşului Galaţi" - memorie şi recuperare în contextul Centenarului Marii Uniri" - a fost titlul unei interesante dezbateri, desfăşurate în Sala Senatului Universităţii "Dunărea de Jos", cu evocarea eforturilor contemporane de refacere a Monumentului apărătorilor, ridicat de Primărie acum 95 de ani, la cererea Societăţii "Luptătorii Patriei, a demobilizaţilor ofiţeri şi grade inferioare" Galaţi, monument pângărit de sovietici şi demolat în anii comunismului.

Cunoscutul colecţionar Costel Gheorghiu a organizat, în fosta Sală a paşilor pierduţi, o expoziţie cu imagini pe această temă - imagini proiectate apoi de dumnealui şi în Sala Senatului. După lungi discuţii, totul se încheia cu atractive exerciţii de mânuire a armamentului, desfăşurate de membrii asociaţiei de reconstituire istorică "Tradiţia militară".
Dezbaterile au început cu o introducere făcută de prorectorul Ştefan Baltă. Mediator al evenimentului a fost profesorul universitar şi cercetătorul Arthur Tuluş. Directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, a prezentat un istoric al reconstituirii Monumentului apărătorilor, aşezat chiar pe locul vechiului monument (acum, la lucrări, chiar s-au descoperit fundaţiile vechi) şi la baza căruia s-a îngropat acum un tub conţinând un act de fundaţie. A fost prezentă şi profesoara Ioana Stoian, vicepreşedintă a organizaţiei "Galaţi, oraşul meu", strănepoata unui erou important, căzut în ianuarie 1918 în Bătălia Galaţilor, cu numele înscris pe monument: soldatul Costache State, unul dintre cei zece gălăţeni căzuţi eroic atunci. Au mai participat preşedinta asociaţiei, Claudia Negrău, şi entuziastul Bogdan-Radu Brînzan.
Cunoscutul colecţionar Costel Gheorghiu ne-a fascinat cu o lungă prezentare de imagini inedite din perioada vizată şi un documentar care punea în evidenţă şi eforturile altor gălăţeni, inclusiv ale sale, de a contribui la reconstituirea cât mai exactă a monumentului de la Stirex.  A fost citat, pentru campanii susţinute, şi cotidianul "Viaţa liberă", col. (r) Didel Bădărău, preşedintele asociaţiei "Frontiera Gălăţeană", l-a pomenit, bineînţeles, şi pe sculptorul Gheorghe Terescenco, rugat să facă schiţele iniţiale ale monumentului, care a ridicat în atelierul său o machetă în mărime naturală a acestuia. Sculptorul a expus şi un vultur uriaş din piatră, care aşteaptă doar să fie pus în vârful neterminatului (din 1925) Monument al României Mari, din Piaţa I. H. Rădulescu (cunoscut drept "Soldatul").

Soldaţi "înviaţi" la dezbateri

A fost de mare efect, ca întotdeauna, prezenţa voluntarilor de la asociaţia de reconstituire istorică "Tradiţia militară"! Mulţi dintre participanţii la masa rotundă din 23 martie, din Aula Universităţii "Dunărea de Jos", au vrut să se fotografieze cu "soldaţii" parcă înviaţi acum, în copie exactă, la un veac de la Bătălia Galaţilor!

Deşi mulţi dintre tinerii care au stat ore întregi ca nişte stane pe piatră nu au apucat să facă vreo oră de armată, au avut parte de obositoare exerciţii de tip militar, la reconstituiri cerute mai peste tot în ţară! "Staroste" al grupului, militar de carieră, acum în retragere, Adrian Tăbăcaru a jucat rolul unui caporal, căci are un mare respect pentru "talpa ţării" şi îi place să îmbrace modesta uniformă de simplu soldat.
Un "simplu căprar" comanda însă o "copie" a unui general, Henri  Berthelot, amintind parcă de atacarea Galaţiului de cei 12.000 de ruşi de elită, conduşi de un praporgic (sublocotenent) ce înlocuise un general ţarist aliat… Tinerii "Tradiţiei militare" veniţi acum sunt studenţi la Istorie, Filozofie şi Teologie, la Universitate, unul dintre ei fiind basarabean, asigurând astfel şi o… mică Unire. Un sublocotenent de Artilerie, purtând Drapelul de luptă al Armatei Române. Alături, generalul Berthelot, "cu eleganţa franceză" - observa "caporalul" Tăbăcaru, apoi general de brigadă Eremia Grigorescu, cel care a locuit pe străzile Mazepa şi Armata Poporului, pe vremea când studia la LVA, un vânător de munte şi un membru al filialei Asociaţiei de reconstituire istorică "Tomis" Constanţa, în uniformă de locotenent rus. El ne-a delectat în final, pe hol, cu mânuirea sabiei de cavalerie, celebra "Saşka", datând chiar din 1914, oferită lui de colecţionarul Tăbăcaru. Acesta a evocat cu multă căldură sacrificiile femeilor de acum un veac, prezentându-ne infirmiere de spital militar, model 1915. Pentru că discuţiile, interesante, se prelungeau mut, "Regina Maria" - o doamnă profesoară - a trebuit să plece pe alt front: s-a dus să predea. În sală a fost prezent şi inginerul Sorin Mastăcanu, urmaşul celebrului fotograf Makşay, artistul care a fotografiat monumentul şi le-a dat astfel ocazia urmaşilor de azi să-l reclădească, prin finanţarea Consiliului Judeţean şi cu lucrări conduse de Muzeul de Istorie.

Citit 2508 ori Ultima modificare Miercuri, 28 Martie 2018 22:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.