Evaluaţi acest articol
(14 voturi)
1 comentariu

Excelent să constaţi că un eveniment local - "Zilele Comunei Ghidigeni", acum chiar o ediţie rotundă, a zecea - se înclină cu atât bun-simţ în faţa unui înalt omagiu  naţional - Centenarul, frecvent punctat de mântuială prin oraşe cu pretenţii. Alături de autorităţile şi entităţile culturale locale, şcolile şi Biserica, şi cele judeţene au contribuit la reuşita unei fieste populare de neuitat.

De la evocări istorice ale eroilor locali la slujbe religioase, de la teatru şcolar-evocare la spectacole de muzică uşoară (Raoul, Mihaela Gurău, Cristi Dules, Diana Stoica şi trupa "Lumea", Aurel Moldoveanu etc.), populară (Mariana Anghel, Ansamblul folcloric "Plăeşii") ori veche (a fost şi "Kalofonis"), cu dansuri populare sau greceşti - cu Olympos, de la jocuri de artificii la acţiuni filantropice - Inaugurarea spaţiului "Centrul multifuncţional" din cadrul Parohiei, sau omagierea statorniciei - ediţia a VII-a a evenimentului omagial "Nunta de Aur",  în comuna cu peste 6.000 de suflete n-a fost timp de plictis, duminică şi luni, când s-a prăznuit hramul Bisericii "Constantin şi Elena", locaş ridicat prin generozitatea foştilor boieri Chrissoveloni, oameni a căror istorie s-a însemnat întru istoria ţării.
Un sobor de preoţi, Fanfara "Valurile Dunării" a Centrului Cultural "Dunărea de Jos", Garnizoana militară, Jandarmeria au fost prezente la depunerea de coroane la Monumentul eroilor din Primul Război Mondial. Grup statuar unic, comandat cândva de Jean Chrissoveloni, proprietarul Palatului de la Ghidigeni, conac superb, transformat, din iniţiativa stăpânilor, în spital pentru răniţii români şi ruşi din timpul războiului. Jean Chrissoveloni, cel care a investit şi în crearea unui necesar serviciu de ambulanţe, a apelat la un sculptor emblematic pentru ţara noastră, căci Gheorghe Leonida este şi autorul capului din bronz al uriaşei statui a lui Crist de la Rio de Janeiro. Consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură a judeţului Galaţi, a vorbit despre acest rar monument, ridicat din recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al străbunicilor noştri. Am fost apoi încântat să asist, pe pajiştea umbrită din faţa Palatului, clădire încă în mare suferinţă în vremurile noastre, la un spectacol şcolar ca pe vremuri, cu inimă, prin implicarea elevilor îndrumaţi de prof. Daniela Ghiţă. Din textul scris, cu minuţie şi emoţie, de bibliotecara Mihaela Gudană, autoarea unei excelente monografii a localităţii, au apărut şi regina Maria, şi frumoasa sa prietenă, britanica gălăţeancă Sybille Chrissoveloni (numele Galaţi a fost rostit de multe ori!), dar şi prima femeie inginer din România, sora sculptorului Leonida, gălăţeancă. Acum, autoarea a împărţit privitorilor şi textul, tipărit, al piesei sale! Un exemplu pe care tare l-aş vrea urmat şi la Galaţi!  Am profitat că să amintesc adunării cu această ocazie că despre istoria Palatului, spre onoarea întregului judeţ, a publicat anul trecut un veritabil reportaj, realizat la faţa locului, chiar ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti!

Am însoţit, două zile istovitoare, la Ghidigeni, o parte din aripa gălăţeană a asociaţiei de reconstituire "Tradiţia militară", cu voluntari care în aceste luni aproape n-au mai ajuns acasă, fiind prezente pe "câmpuri de luptă" peste tot în ţară, cu uniforme reconstituite milimetric, chiar cu piese originale; la Ghidigeni, au fost văzute acum, hăcuind un duşman nevăzut, săbii de peste un veac! Un poliţist local, doi fotbalişti, un pompier şi fiica sa, altă elevă, au fost "recruţii" care au învăţat urgent salutul militar şi prezentarea (complicată!) a armei, de la doi gălăţeni: inimosul colonel de tradiţie militară Adrian Tăbăcaru, acum îmbrăcat în costumul brodat (o scumpete!) al generalului Berthelot, împreună cu sublocotenentul de tradiţie militară Teodor Bolea, care a mânuit, în faţa sutelor de spectatori uimiţi, din comună şi veniţi în ospeţie.
Văzut peste tot unde era nevoie, însă păstrându-şi vigoarea după două săptămâni de pregătire, cu nopţi albe, a fost primarul comunei, Eugen Tăbăcaru. Printre oaspeţi, şi primatul Tutovei.

Citit 4272 ori Ultima modificare Vineri, 25 Mai 2018 00:13

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.