Carte de vizită pentru Galaţi, de la un erudit călător francez

Carte de vizită pentru Galaţi, de la un erudit călător francez
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

Iată ce publică pe blogul "Danube culture" (www.danube-culture.org/galati-le-port-les-tilleuls-et-la-commission-europeenne-du-danube/) un francez, "amant" al Dunării, profesorul Eric Baude, directorul publicației on-line, cel care a luat la pas, vara asta, una vătămător de fierbinte, bătrânul nostru port. "Ne dit-on pas que Galati est une "fille du Danube"?”… Încercăm o traducere: "Nu se spune că Galaţiul este "fiica Dunării" (n. red. în limba franceză, "oraş" este de genul feminin)? O tânără fată moldoveancă în efluviile uimitoare de tei! Istoria în contrast a acestui oraş portuar din Moldova, care are o relaţie specială cu râul şi, dincolo de el, cu Marea Neagră, poate fi înţeleasă şi apreciată numai mergând acolo, rămânând acolo tot timpul necesar pentru a începe să-i percepi, să-i apreciezi farmecul.

"Uşor accesibil din Bucureşti (asta… pentru cine chiar vrea să bată atâta drum, am adăuga - n.n.), uimitor, uneori surprinzător, dar primitor şi duios, este, de asemenea, o oprire ideală pe drumul spre Deltă, atât la ducere, cât şi la întoarcere".

Cu ochii central-europeanului obişnuit să caute soluţii şi precedente, nu să asculte declaraţii, profesorul ne propune deschiderea turistică binemeritată, firească prin patrimoniu, dar prea puţin aplicată, în lipsa unor administratori. Păcat şi că vizita oaspetelui, pe care am avut onoarea să-l cunosc prin profesoara Adina Şuşnea, a fost una scurtă, iar contactele, uneori, evitate de gălăţeni prea "ocupaţi", dar sper că, la sfârşitul lui septembrie, când acest prieten al Galaţilor ne va vizita din nou, mai mulţi entuziaşti deţinători de note gălăţene bune, speciale, pitoreşti, eroice, de cultură, le vor pune la dispoziţia profesorului Baude, care a predat la conservatoare din Franţa, la Vannes, Lorient, Nantes, Saint-Malo şi Chinon, a fost cinci ani director al Centrului Cultural Francez din Timişoara, director al Mediatecii muzicale a Centrului Cultural Ceh din Paris şi care a scris deja atât despre noi…

A căutat oameni de cultură, a cercetat arhive şi imagini vechi

La jumătatea lui iunie, a cercetat oraşul nostru, cu ochi format şi inimă bună, a "făcut talpă", a căutat oameni de cultură, a cercetat arhive, imagini vechi, ne-a admirat edificiile pe care noi, obişnuiţi, nu le mai băgăm în seamă, a susţinut, la Biblioteca Franceză, o conferinţă despre muzica… plutitoare pe Dunăre.

S-a documentat aici pentru a realiza un material foarte-foarte cuprinzător şi, iată, l-a publicat, sub titlul "Galaţi: le port, les tilleuls (deh, teii! - n.n.) et la Commission Européenne du Danube". Şi începe cu o foarte veche baladă populară chiar despre noi, în traducere, "Là-bas dans le port de Galaţi", poate de început de secol XIX, pe care îl descoperisem şi eu, original în româneşte, cules de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad. Profesorul francez l-a descoperit însă în franceză, în "Petit guide touristique", Editura Meridiane, Bucureşti, 1964: "Là-bas dans le port de Galaţi,/ Les marchands croulent sous le poids/ Des étoffes persanes"… Originalul românesc suna: "Colo´n schele la Galaţi/ Lipovenii sunt bogaţi,/ Cazacii îngrăşaţi/ Negustorii încărcaţi/ De postavuri ungureşti/ De arme persieneşti/ Şi de blăni lipoveneşti".

Vechi jurnale ale altor călători din vremuri trecute

Autorul citează gălăţeni întâlniţi acum, transcrie vechi jurnale ale altor călători din vremuri trecute, printre mulţi alţii, scoţianul Adam Neale, tipărit la 1818, la Paris, după un voiaj în Germania, Polonia, Moldova şi Turcia, ori academicianul, profesorul de Sorbona Saint-Marc Girardin etc. Parcurgem citate din cartea, scoasă în capitala Franţei în 1878 - "De Paris à Constantinople par le Danube, Esquisses et souvenirs de voyage": «Galatz est la seconde ville de la Roumanie. Elle renferme, nous a-t-on assuré, 180.000 habitants. Bucharest, capitale de la principauté, n’en compterait pas moins de 250.000"... Găsim în materialul publicat acum imagini de ieri şi de azi, stampe, hărţi inedite, date despre instituţii de cultură, inclusiv cu adresele lor electronice. Avem în faţă un excelent, bine documentat ghid turistic-cultural.

Ne trebuie un birou de turism

De altfel, autorul remarcă "un potenţial de dezvoltare a turismului dincolo de graniţele României există şi poate fi îmbunătăţit, dacă va fi însoţit de o gamă largă de spaţii de cazare şi de catering adaptat, precum şi de o întâmpinare turistică demnă de acest nume. Poate ar fi înţelept să deschideţi în cele din urmă un birou de turism... Între timp, o asociaţie de entuziaşti (şi avem câteva - n.n.) poate descoperi într-un mod original oraşul, patrimoniul său cunoscut şi necunoscut, diversitatea peisajelor, siturile de pe malurile Dunării şi multe alte locuri interesante din zonă".

Francezul scrie despre ipotezele legate de numele oraşului. Nu uită, precum mulţi dintre grăbiţii noştri cercetători, nici episoade şi arhitecturi ale perioadei comuniste. Apar aici atracţii, de la Dunăre la Grădina Botanică, de la Turnul de Televiziune, la clădirea Bibliotecii Judeţene ori la Teatrul Dramatic, sau cimitirul eroilor francezi; omul acesta a văzut în doar câteva zile cât n-am desluşit mulţi dintre noi într-o viaţă întreagă!

Menţionează pe scurt oameni vizibili ai Galaţilor, de la cei din alte timpuri, Cuclin, Cuza, Negri, Ivanovici, Mantu, Hagiu, până la contemporani precum Valentin Gheorghiu, Radu Lupu, Angela Baciu şi subsemnatul.

Autorul mulţumeşte pentru ajutor Letiţiei Buruiană şi blibliotecarilor de la "V. A. Urechia", directoarei Bilbliotecii Franceze, Dorina Moisă, profesoarei de pian Adina Şuşnea şi altor gălăţeni.

"Aflaţi mai multe despre Galaţi!", îi îndeamnă pe alţii profesorul, publicând şi adresa cotidianului "Viaţa liberă" - "Pentru informaţii sigure şi ştiri complete, în toate domeniile. Un ziar excelent, animat de jurnaliştii erudiţi şi pasionaţi...". Merci, monsieur professeur!

Citit 2464 ori Ultima modificare Vineri, 14 Septembrie 2018 00:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.