„În această carte va fi vorba despre pace. Pacea veselă a anticilor, stabilită de sărbători”, spune Violeta Ionescu despre lucrarea enciclopedică pe care a trudit-o, povestindu-ne, după ani de cercetare, renunţând o vreme la scrierea unor romane, pentru a ne dărui o carte care ne leagă de ştiinţa lumii întregi aşa cum un râu te leagă de mare…
O lume a jocurilor antice, cu simţirea, credinţa, mitologia, arta de mult trecuţilor romani, greci, iudei, perşi, egipteni, celţi, fenicieni, germani sau daci…
Editura „Axis libri” a Bibliotecii „V.A. Urechia” a pornit, iată, cu dreptul, începând cu genul enciclopedic, potrivit unei astfel de instituţii: După ce săptămâna trecută a fost lansată o carte de critică literară, joi a lansat cea de-a doua carte editată aici, „Sărbătorile Antichităţii: sanctuare, oracole, preziceri celebre”, semnată de scriitoarea, ziarista şi cercetătoarea istoriei Violeta Ionescu.
Vocaţia ştiinţifică a bibliotecii, moştenitoare a vocaţiei lui Urechia, începe să se impună cu succes, dacă observăm că din nou sala „Eminescu”, care găzduieşte în fiecare joi Salonul literar „Axis libri”, a fost arhiplină: istorici, universitari, o cunoscută faţă bisericească, directori de instituţii, reprezentanţi ai etniilor gălăţene, scriitori, tineri…
„Şi din cărţi se poate ctitori o cetate, în care cetăţenii se apără cu învăţătura, cu ştiinţa. Cartea este şi dânsa o armă puternică”, a citit, potrivit momentului, directorul instituţiei, profesorul Ilie Zanfir, citându-l pe V.A. Urechia.
Un salut din Ierusalim
Surpriza a venit… de la Ierusalim: o scrisoare de la Lucian Zeev Herşcovici, de la Biblioteca Centrală din Ierusalim, gălăţean de origine, fost coleg la „Alecsandri” cu autoarea, istoric care şi-a adus contribuţia la documentarea lucrării lansate joi, în privinţa sărbătorilor iudaice.
Cităm din scrisoare: autoarea „face o analiză comparativă, care indică un aspect interesant din sociologia culturii şi religiei: elementele paralele, asemănătoare, între diferite sărbători, la diferite popoare”.
Profesorul observă că, deşi există deja lucrări pentru sărbătorile şi mitologia unor grupuri umane, „o prezentare comparativă a religiilor antice şi a influenţei lor asupra creştinismului, ca şi asupra iudaismului contemporan, a lipsit până în prezent. Cartea doamnei Violeta Ionescu vine să completeze acest gol”.
Fascinaţia necunoscutului
Din cartea gălăţencei putem afla răspunsuri neaşteptate. Poţi afla de pildă că superstiţia care mai dăinuie, că „nu-i bine” să faci nunta în luna mai, se bazează pe tradiţia romanilor de a celebra în mai cultul morţilor, când templele erau închise şi nu se oficiau nunţi.
Sau că troiţele vin tot din Antichitate, fiind pe atunci altare închinate Larilor şi Penaţilor – zeităţi protectoare, în acest caz, ale ţinutului.
Mulţi au ţinut să vorbească despre autoarea, paradoxal, poate cea mai discretă a urbei sale.
Moderatorul salonului, scriitorul Theodor Parapiru, a caracterizat-o pe Violeta Ionescu drept „o doamnă cu mers de scriitor adevărat”.
Poetul Paul Sân Petru a evocat-o pe prozatoarea şi documentarista de pe vremea când scria poezie, teatru, picta, dădea lecţii de pian sau făcea emisiuni radio de muzică clasică.
Profesorul universitar Ivan Ivlampie a numit cartea, şi pe bună dreptate, „lucrare enciclopedică”.
Scriitorul Nicolae Bacalbaşa, preşedintele comisiei pentru cultură a Consiliului Judeţului, ne-a spus că este o carte „perfect redactată din punct de vedere tehnic, pe care poţi s-o vezi la Paris. Şi nu întotdeauna”.
Aici fiind vorba despre un tehnoredactor cu un nume bun deja câştigat, Camelia Lupu. Scriitorul s-a bucurat şi de atmosfera lansării, cu oameni de foarte bună calitate care „au venit singuri”, fără convocator. O întâlnire plăcută, atât de diferită de vremuri apropiate, când, altfel decât acum, la Galaţi „scriitorii scriau puţin şi se urau vârtos”.
O disecţie vârtoasă pe text a făcut profesoara Nicoleta Crânganu, care a şi citit fragmente din această lucrare - „o carte a deliciului spiritului uman”. Cum ar fi cea privitoare la naşterea zeului Mitra în aceeaşi zi şi lună cu Iisus: un mister care conduce la altul…
Scriitorul Dan Plăeşu a vorbit despre „cumplita muncă” pe care o presupune o asemenea carte, „un imens serviciu” adus comunităţii. Sunt „două cărţi uimitoare”: aceasta, alături de puţin mai vechea „Diocleţian, fiul lui Jupiter” - un roman istoric la care autoarea a lucrat zece ani.
Traducătorul Vasile Savin a remarcat că editura bibliotecii „a început bine”, cu cărţi bune şi pe înţelesul tuturor. Părintele-profesor Eugen Drăgoi, care tocmai a încheiat redactarea calendarului creştin ortodox pentru anul viitor, observa că omul modern nu mai sărbătoreşte, ci se distrează, făcând din sărbători sfinte esenţiale, Paşti şi Crăciun, prilej de îmbuibare. Această carte, „foarte-foarte importantă privind perspectiva istorică”, satisface tocmai nevoia de credinţă.
„O carte spectaculoasă”, în care găseşti istorie, filozofie, religie şi paranormal, scrisă literar; „astfel de cărţi sunt tot mai rare!” – a observat profesorul Parapiru.
La sfârşit, oarece contre literare privind disputaţi scriitori de talie naţională s-au încins, firesc, între scriitorul Bacalbaşa şi scriitorul Petre Rău. Un duel cum se purta de altfel şi în timpul serbărilor antichităţii, când puteai ucide cu stylumul pentru scris…
