Evaluaţi acest articol
(14 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

O operă enciclopedică unică, o carte de 1.000 de pagini, în două volume de format aproape registru. Şapte ani de trudă, pentru a restitui veacuri din istoria gălăţeană, în portul nostru cosmopolit de odinioară, a celei mai numeroase etnii de aici. Proporţie vădită şi prin numărul neobişnuit de mare de sinagogi - 23, dintre care două erau temple, Templul Coral de pe Cuza Vodă şi Templul Meseriaşilor, unic supravieţuitor până azi. Plus alte 24 lăcaşuri de cult (o primă casă de rugăciune cunoscută la 1730), la peste 13.500 de evrei gălăţeni. Datele erau trimise în ´42, de celebrul primar Ghiţă Vasiliu. Cu meşteşuguri, comerţ şi trudă, cultură, artă, învăţământ şi altele.

"O istorie a evreilor din Galaţi - File de cronică de la începuturi până la marea emigrare" este scrisă cu trudă, dăruire şi curiozitate de Lucian-Zeev Herşcovici, născut la Galaţi,  şi  gălăţeanca noastră Violeta Ionescu, pentru Editura Hasefer. Prefaţa e semnată de dr. ing. Sorin Blumer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Galaţi. O bibliografie extrem de voluminoasă şi o mulţime de oameni-sursă de informaţii. Glosar: iată, "Halaha" înseamnă Dreptul iudaic, Ezras Nedahim era asociaţia gălăţeană "Ajutor pentru părăsiţi", "Gabela" - impozit indirect pentru cumpărarea cărnii tăiate "cuşer", "Şulem" - "pace".
Începuturile vieţuirii evreieşti în preajma întemeierii micii aşezări pescăreşti, atestate printr-un act ştefanian, cu peste un deceniu înaintea menţionării Bucureştiului. Multă viaţă publică comună. Gălăţeanul Sigismund Rottemberg a fost numit Cavaler al Ordinului "Steaua României" la 1877. Era prima oară când erau recrutaţi şi evrei. Atunci, comunitatea a ajutat financiar, prin Crucea Roşie, răniţii şi a cumpărat o "trăsură de ambulanţă", cu cai.
10 mai 1932: primarul Theodoru, amiralul Gavrilescu şi alte notabilităţi participau la serviciul divin, la Templul Coral. Panait Istrati povestea despre despre bătrânul său prieten Herman Binder, care ţinea la Alexandria, în pierdere, cârciumă "cu grătar românesc cu fleici şi mititei, cu ţuică şi cu vin românesc, cu portretele româneşti ale majestăţilor lor, şi mai ales crâşmă cu povestiri gălăţene şi cu amintiri ce aduceau lacrimi în ochii atât ai povestitorului "jidan", cât şi în ai ascultătorului român neaoş" - un evreu "persecutat, bătut, ruinat de huliganismul naţional român". Sunt descrise şi persecuţiile, de-a lungul timpului. Lagărul înfiinţat la Cinema "ARO", în iunie ´41. Un capitol e dedicat masacrului de la Gară (peste 300 de evrei, ruşi, ucraineni, români) din 30 iunie 1940, ziua ultimatumului sovietic, cu tensiuni şi mii de refugiaţi în haos. Cu date noi, despre un episod puţin cercetat. M-am bucurat să mă găsesc citat cu propriile investigaţii, care nu vorbesc despre un măcel programat, cu evrei aduşi special, ca la un progrom, însă o afacere sângeroasă, muşamalizată în prag de război. Este citat şi progromul iniţiat de o bandă grecească în 1859, în favoarea evreilor persecutaţi intervenind pe lângă vodă Cuza chiar bancherul Rothschild. 1882: "Thetis" - primul vas pleacă din port cu emigranţi evrei, din Moineşri şi Galaţi, spre Israel. Iată şi primele emigrări din anii ´80…

Doi autori de factură rară

Scriitoarei Violeta Ionescu a noastră, prozatoare fină şi autoare de roman istoric - prin "Diocleţian, fiul lui Jupiter", roman solid, la care a lucrat zece ani, fiind comparabilă, cred, cu Marguerite Yourcenar, îi datorăm o istorie a sărbătorilor antichităţii, studii monografice dedicate aviatorilor noştri, elegante povestiri cu atmosferă inspirate din presa veche gălăţeană - "Misterele Galaţilor", titlu à la "Eugène" Sue. A debutat înainte de Rvoluţie, la "Ion Creangă", cu superbul roman de aventuri pentru adolescenţi "Legendele nu se scufundă". Mulţi ani a fost jurnalistă la "Viaţa liberă" şi colaboratoare la "Călăuza ortodoxă", a fost director editor la editurile Galathea şi Phoebus. A primit Premiul municipiului Galaţi în 2016.
Am avut deosebita plăcere şi onoare de a-l întâlni şi pe profesorul Zeev, care, precum toţi savanţii adevăraţi, ştie să vorbească pe limba oricui. Absolvent de LVA şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, arheolog, a primit Premiul "Hurmuzache" al Academiei. Trăieşte în Israel, a fost lector de ebraică la Universitatea "Paul Valery" din Montpelier. Lucrează la Biblioteca Naţională a Israelului de patru decenii.

Citit 718 ori Ultima modificare Joi, 10 Ianuarie 2019 17:51

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.