Câţiva români s-au asociat ideii unui gălăţean, pentru a încerca o... reconstituire istorică inedită: "Opinca centenară"! Am avut ocazia să stau de vorbă cu iniţiatorul ideii de a reconstitui oarecum, după 100 de ani de când Armata Română a eliberat Budapesta de armata bolşevicilor maghiari, celebra scenă a urcării opincii româneşti pe Parlamentul ungar.
Preumblându-se cu un steag mare, cu cifrul regelui Ferdinand Întregitorul prin Capitala maghiară şi răspunzând curiozităţii grupurilor de turişti – câteva sute de oameni, o mână de români a stârnit curiozitatea străinilor, în număr mare prin frumosul oraş dunărean.
Remember: Armata română respinsese atacurile Armatei dictatorului bolşevic Bela Kun, care atacase Transilvania şi intră în Budapesta, punându-i pe fugă pe bolşevici, spre bucuria populaţiei. Acolo, militarii noştri au ajutat cu hrană copii orfani şi săraci. 4 august 1919: cu haine zdrenţuite în lupte, un craiovean, caporalul Iordan, şeful gărzii din vânători de munte căruia i s-a ordonat să asigure paza Parlamentului, trupă greu încercată în război, făcea un gest voluntar, spânzurând de drapelul Ungariei, în Budapesta abia despresurată de armata sângeroasă a Republicii Sovietice Ungaria a dictatorului bolşevic Bela Kun, tocmai sus, pe clădirea Parlamentului, opincile umilite cândva şi de stăpânirea austro-ungară din Ardeal. Caporalul a fost ajutat de soldatul Bivolaru. Dar steagul maghiar nu a fost dat jos, a rămas să fluture în continuare acasă la el.
„În istoria relaţiilor româno-maghiare, conflictul din 1919 reprezintă apogeul unei stări de tensiune”, scria de pildă profesorul Ionuţ Marcu, în „Historia”. Deci, cum să nu te aştepţi la o reacţie rece, poate chiar violentă, în faţa iniţiativei grupului de călători români? Maghiarii puteau răspunde dur la ceea ce ar putea numi „provocare”? Îmi amintesc chiar de o confruntare sângeroasă la Arad, în 1918, când şi şoferul generalului Berthelot cădea într-o încăierare între grupuri de maghiari şi români. Dar, iată, suntem în 2019, şi România, şi Ungaria au intrat în UE şi NATO, sunt civilizaţi, au relaţii comerciale şi culturale! Dar, după cum s-au comportat acum cu românii poliţiştii şi jandarmii maghiari, se pare că "ai lor" chiar au învăţat ceva, fără spray-uri şi scatoalce, fără vorbe grele...
Născut după revoluţie, în ´90, gălăţeanul Ştefan Bădiţă, iniţiatorul deplasării în Ungaria, iubitor de istorie cu toate nuanţele ei, nu e un terchea-berchea: a terminat nu una, ci trei facultăţi – Administraţie Publică, Sport, Kinoterapie, a urmat un master, a primit premii la karate tradiţional şi la rugby! L-a captivat şi pe inginerul metalurg Laurenţiu Vasile, cu care se ştie de ani buni, şi, după ce s-a blocat evenimentul pe reţeaua de socializare, a început să sune alţi cinci prieteni. Au plecat cu trenul, ca excursioniştii, Galaţi-Bucureşti, Bucureşti-Budapesta – 70 de euro-dus-întors.
Inginerul Vasile purta cămeşă populară, „badea” Bădiţă, „tricou unionist”. Cei doi gălăţeni get-beget au "debarcat" la Budapesta, au trecut astfel prin Gara Keleti, prin Piaţa Kossuth, care dă spre intrarea principală a Parlamentului. Prin faţa căruia gălăţenii, cu steag şi opinca la vedere, s-au plimbat timp de şase ore, fiind abordaţi de grupuri de turişti străini curioşi, parcă mai mulţi decât trecătorii maghiari, însă şi aceştia din urmă respectând la modul european manifestarea voluntară a românilor. Şi totuşi, discret, – erau acum vreo 14 români strânşi în grup – , când grupul s-a dus să mănânce, acesta a fost înconjurat, pe o stradă lăturalnică, de vreo 20 de jandarmi şi poliţişti, în eventualitatea unor manifestări violente. Însă românii mâncau îngheţată la cornet şi nu făceau gălăgie. Iată cum se procedează la ei, după cum ne-a povestit Bădiţă: un ofiţer a dat mâna cu el, s-a legitimat, şi-a arătat numărul, cum nu se face întotdeauna şi la noi. Apoi au fost rugaţi să se lase percheziţionaţi; păcat că acele două poliţiste „drăgălaşe” care au făcut controlul corporal nu l-au arestat „un pic”, se plânge încă burlacul Bădiţă – mde, au şi poliţiştii maghiari scăpările lor. La final, poliţiştii au insistat să le arate unde pot găsi sediul Poliţiei, în eventualitatea că vor să reclame răul tratament. Dar nu a fost cazul, iar românii au continuat să viziteze capitala Ungariei.
Cei doi gălăţeni au acum în plan să onoreze şi memoria Unirii Bucovinei cu Ţara, fiind prezenţi şi la Cernăuţi, pe 28 noiembrie (stil nou). Să vedem cât de gentile vor fi atunci forţele de ordine ucrainene…
Reacţii! Opinca burzuluită şi triumful acoperit cu ciment
Venit din luptele cu bolşevicii maghiari, care atacaseră în Transilvania, sergentul Iordan, cel care şi-a cocoţat opinca pe Parlamentul din Budapesta la 4 august 1919, clădire apărată tot de către Armata Română, se răzbuna astfel „pentru toată batjocura ungurească”, menţionează scriitorul bistriţean Corneliu Florea, în cartea sa "Fierăria lui Staricu".
Arcul de Triumf din Bucureşti are câte un basorelief pentru fiecare bătălie purtată. "Basorelieful „Budapesta" de pe arcada Arcului de Triumf a reapărut, după ce în urmă cu ani de zile, la inițiativa maghiarilor din UDMR, a fost șters" - scria "ZIUA news" din 21 august.
Foto 1, galerie. Ştefan Bădiţa - al patrulea din stânga, în tricou unionist. Nu toţi participanţii au vrut să se fotografieze. Foto 2. Parlamentul maghiar la 1919 (foto: yfim.blogspot.com)
