Festivalul de film de la Pessac a împlinit 30 de ani. Trei subiecte româneşti au intrat în selecţia oficială!
Foto: Wikipedia

Festivalul de film de la Pessac a împlinit 30 de ani. Trei subiecte româneşti au intrat în selecţia oficială!
Cinema "Jean Eustache" - Pessac
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Prin amabilitatea domnului Jean-Bernard Canton, reales de curând preşedinte al Comitetului de Înfrăţire a oraşului Pessac cu alte oraşe din lume, printre care, imediat după Revoluţie, şi Galaţiul, am aflat că în selecţia oficială a Festivalului  Internaţional de istoric de la Pessac  (18 – 25 noiembrie) – aflat, ca şi cotidianul „Viaţa liberă”, tot în al 30lea an! – au intrat şi trei filme documentare cu subiect românesc, unul, regizat de un român, altul, de un francez şi de  un israelian şi ultimul, de un francez. 

Locul desfăşurării Festivalului: Cinema „Jean Euscahe” (1938 – 1981), cel care s-a născut la Pessac şi, în anii ´70,  a făcut parte din post-Noul Val francez de film „teoretician al seducţiei” artistice. Sunt multe instituţii implicare în succesul Festivalului, iar finanţarea vine de la Ministerul Învăţământului superior şi al Cercetării din Franţa.

Rousset, prietenul Galaţiului, foarte aproape de fotoliul de preşedinte... al Franţei!

Festivalul a fost creat în 1990 de un prieten al Galaţiului, cel care, ca primar de Pessac, semna, tot acum trei decenii, pentru înfrăţirea cu oraşul nostru, Alain Rousset, preşedinte al Festivalului, care era cât pe ce să ajungă şi… preşedintele Franţei,  iar preşedinte de onoare, un istoric implicat în radio şi televiziune, Jean-Noël Jeanneney.

Nu se poate să nu profităm acum de aceasta ocazie spre a vorbi şi despre rezultatele foarte fructuoase ale colaborării dintre judeţul nostru şi cea mai mare provincie din Franţa, despre care se vorbeşte nedrept de puţin! În iulie 1991, la Galaţi s-a semnat Protocolul de prietenie între primarul oraşului Pessac de atunci  -   acum preşedinte al Provinciei Nouvelle Aquitaine - Alain Rousset şi prefectul judeţului Galaţi, Traian Mândru. Pentru o colaborare în domeniile cultural, social, al dezvoltãrii economice şi a turismului, în 2000, judeţul Galaţi se înfrăţea cu Provincia Aquitaine. Prin regionalizarea din 1 ianuarie 2016, aceasta devenea provincia Nouvelle Aquitaine, cu 5,8 milioane de locuitori (şi să ne mai jenăm atunci când bucureştenii spun că şi noi suntem „provincie”!) , compusă din fostele regiuni Aquitaine, Limousin şi Poitou-Charentes! Cea mai mare dintre cele 13 noi regiuni, mărite pentru eficientizare, ea trebuia să genereze o economie de 10 milliarde de euro! De altfel, dl Rousset a şi fost poreclit „Domnul regionalizare”, pentru efortul depus în „formatarea” regiunii, cea mai mare din Franţa! 

O înfrăţire… ca-n filme!

Consiliul Judeţului Galaţi a votat anul acesta noul acord cu noua regiune. Trei mandate la rând preşedinte al Provinciei Aquitaine, dl Rousset a declarat unui ziarist spaniol, la Aragon (declaraţie reluată de ziarul „Ouest France”) că va candida în continuare la preşedinţia uriaşei provincii, pentru a putea astfel continua şi un proiect feroviar Franţa-Spania. În 2001, trădat de doi „dizidenţi” din partidul său, dl Rousset pierdea în faţa tot a unui Alain, Alain Juppé, care a fost atunci reales preşedinte al Franţei. Când te gândeşti că judeţul nostru a avut un „frate” care a fost cât pe ce să fie preşedinte al Franţei! Încă din ´94, judeţul nostru se înfrăţise cu Departamenul Gironde, unde orăşelul Pessac a fost practic absorbit de către marele oraş Bordeaux, cuprinse acum în regiunea Neovelle Aquitaine. Astfel, în judeţ, s-au derulat câteva proiecte, cu ajutor francez: un studiu asistat de specialiştii francezi privind tasarea oraşului nostru, un studiu asupra privind tratarea deşeurilor, cu finanţarea Ministerului Afacerilor Externe Francez. Au fost create Fundaţia Familia şi Fundaţia de Sprijin a Vârstnicilor, care au beneficiat în permanenţă de consultanţă şi  de instruire a personalului în domeniul asistenţei sociale, fundaţiile fiind permanent aprovizionate cu alimente şi alte bunuri. Am primit ajutor în domeniile asistenţă socială, învăţământ, sănătate, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Învăţământul medical gălăţean la Universitatea „Dunărea de Jos” a primit un sprijin substanţial!

Parlamentar, dl Alain Rousset este şi acum  preşedinte al Festivalului de film şi, până la dispariţia acestuia acum patru ani, i-a fost alături jurnalistul şi istoricul Jean Lacouture, de la  „Le Nouvel Observateur” şi „L´Histoire”. La realizarea longevivului festival contribuie mulţi cineaşti şi istorici.  În 1993, festivalul a creat  şi Premiul Pape Clément, care răsplăteşte munca unui cineast.  Clément al VII-lea a fost primul papă francez şi a mutat reşedinţa de la Roma în Franţa, la Avignon. 

Ce i-a atras pe francezi la subiectele româneşti

Dar să vedem ce au văzut acum şi prietenii noştri francezi din România istorică... filmată.

Progromul şi…  „suveniruri” macabre!

După Germania, nicio altă ţară nu a avut atâtea victime dintre evrei ca România, unde timp de 60 de ani s-a minimalizat amploarea progromul de la Iaşi şi „abia” în noiembrie 2004 statul român „a recunoscut pentru prima dată responsabilitatea sa directă”, scrie pe site-ul Festivalului de la Pessac. Nu a rămas nici un material filmat atunci, doar câteva fotografii ale masacrului făcute, culmea, de soldaţii germani care voiau să se mândrească acasă cu astfel de „suveniruri”! 

Regia filmului "Mortul în faţă: progromul de la Iaşi", este semnată de francezul William Karel şi Nellu Cohn. Compozitorul, fotograful şi cineastul Cohn rămâne urmărit de spectrul morţii încă din copilăria ieşeană. A studiat muzica la Rubin Academy din Ierusalim şi la Conservatoire National Supérieur de Musique din Paris, a început o carieră de compozitor. În ultimii zece ani, a dezvoltat activităţi de fotografie şi a publicat numeroase cărţi despre viaţa artistică şi culturală din Tel Aviv şi a regizat documentarul Tel Haviv Live.

Proces şi execuţie!

Filmul „Procesul lui Ceauşescu: o revoluţia furată”, este semnat de regizorul şi scriitorul  Vincent De Cointet. El a mai făcut documentare  Iran sau Siria, chiar pe teatre de luptă. 

Ultimul preşedinte al PCR 

De parcă 1989 a venit degeaba, iată şi filmul „Omul roşu”, regizat de Mugur Vărzariu, este o întâlnire cu ultimul preşedinte al... PCR, un şofer de taxi care susţine că sfârşitul comunismului în România a fost „o regretabilă eroare”! “Starea naturala aomului este comunismul”, spune omul cu priorităţile: PCR-ul, serviciul, nevasta, sportul. Regizorul, interesat şi de viaţa comunităţii rome, pe care încearcă să o ajute: a trimis fotografii realizate de romi, iar UNHCR, UNICEF, Open Society şi Amnesty International au comandat astfel de lucrări. El este colaborator al Newsweek, corespondent pentru unele dintre cele mai importante agenţii de presă  - Associated Press şi Getty Images, iar munca sa a fost recunoscută pe plan internaţional! A lucrat pentru Le Monde, revista WIRED din Glasgow, Beobachter Magazine şi BBC.

Foto 1: Sala Cinemaografului "Jean Eustache", unde se desfăşoară cele opt zile de Fesival

Foto 2: Preşedintele Alain Rousset, alias "Domnul regionalizare" (france 3)

Foto 3: Regizorul francez Willian Karel (zimbio.com)

Foto 4: Nellu Kohn, directot de antenă radio (linkedin)

Foto 5: Vincent de Cointet (vimeo)

Foto 6: Mugur Vărzariu (b1)

Citit 2394 ori Ultima modificare Duminică, 01 Decembrie 2019 15:30

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.