Virgil Madgearu - selecţiuni din arhivele Siguranței

Virgil Madgearu - selecţiuni din arhivele Siguranței
O personalitate a perioadei interbelice
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Virgil Madgearu rămâne o personalitate definitorie a spectrului politic din perioada interbelică. Absolvent al Liceului “Vasile Alecsandri” din Galaţi, şi-a continuat studiile în Germania, la Universitatea din Leipzig, unde, în 1911, a susţinut teza de doctorat cu lucrarea “Zur industriallen Entwicklung Rumäniens” ("Cu privire la dezvoltarea industrială a României"). La 29 de ani, în urma unui concurs, a ocupat postul de profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, unde a activat până la sfârşitul vieţii. În martie 1918, a fost numit secretar general al Ministerului de Industrie şi Comerţ, iar mai târziu a fost ministru la Agricultură și Domenii, Industrie și Comerţ, Lucrări Publice și Finanţe, iar pentru o scurtă perioadă ministru ad-interim la Comunicaţii.

Virgil Madgearu a fost secretar general al Partidului Ţărănesc şi, în mai multe rânduri, deputat din partea aceluiaşi partid. Loialitatea față de interesele supreme ale țării este confirmată de rolul său cheie în divulgarea „afacerii Schuller”, care a sărăcit visteria statului cu aproximativ 18 milioane de lei, în care a fost implicat parlamentarul Constantin Argetoianu.

Calităţile sale diplomatice vor fi puse în valoare de liderii ţărănişti, Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, care l-au delegat în 1926 pentru a-l vizita pe Carol al II-lea la Paris, în ideea readucerii pe tron a acestuia, ca o replică la regenţa liberală.

Meritele sale au fost recunoscute şi în cadrul Conferinţei Vamale de la Geneva, când a fost ales vicepreşedinte al forului, precum şi preşedintele al Comisiunei a doua, însărcinată cu stabilirea programului pentru cooperare internaţională şi asanarea economică a Europei. Concepţia sa politică este reflectată doctrinar în conferinţa pe care o susţine la Institutul Social Român, patronat de Dimitrie Gusti, unde afirmă că „statele agricole puteau progresa către socialism fără să fie nevoie să treacă prin etapa capitalistă a industrializării”.

Exigența profesorului Madgearu, dar și faptul că se zvonea că este un apropiat al unor lideri evrei a atras aversiunea studenților extremiști. Astfel, într-o notă a Siguranței din anul 1927, apare informația că ”studențimea a hotărât, într-o ședință secretă, că la prima ocazie îl va bate pe fruntașul țărănist Madgearu”.

Spre sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, societatea românească a trecut printr-un moment greu, despre care liderul țărănist spunea în anul 1939: ”În situația de față, am convingerea că împotriva actualului regim nu se mai poate face nimic pentru a-l înlătura. În consecință trebuie să ne supunem soartei și să nu ne mai zbatem (...) n-avem ce face decât să lăsăm să se umple paharul și apoi vom vom fi nevoiți să asistăm la o mare catastrofă, ale cărei tragice urmări le va suporta M.S. Regele, împreună cu noi”.

În seara de 22 martie 1940, liderul țărănist a fost audiat în fața Parchetului Tribunalului Militar din Capitală, alături de Tudor Teodorescu-Braniște, Sigmund Birman, M. Solomon, Leopold Stern și Achile Șaraga. Pe baza jurnalului Consiliului de Miniștri și Deciziei nr. 4264 a Ministerului de Interne, s-a stabilit domiciliu obligatoriu pentru Virgil Madgearu la Mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea. ”Infracțiunea” era de ”acte săvârșite împotriva acțiunii de pacificare internă și unire națională întreprinsă de guvern”.

La doar patru zile de la decizia Tribunalului din București, Iuliu Maniu a fost întrebat de câțiva prieteni despre internarea lui Madgearu, iar răspunsul acestuia a fost ”internarea fruntașului național-țărănist este actul demonstrativ al unui regim autoritar care se sprijină pe forță și căruia nu i se pot cere explicațiuni. Măsura se îndreaptă indirect împotriva lui Maniu și a luptei pe care el o duce împotriva regimului. Este diabolic procedeul de a lega numele lui Madgearu de câțiva evrei, pentru a cultiva sentimentul antisemit din țară, cu scopul de a atrage simpatii regimului”.

În cercurile ziariștilor și publiciștilor din Capitală, se lansase informația că fixarea domiciliului forțat ar fi fost cauzată de afirmații pe care le-a făcut acesta cu privire la procesul lui Max Auschnitt. Astfel se afirma că procesul (lui Max Auschnitt) s-ar datora unor presiuni oculte ce s-ar fi exercitat asupra justiției de unele personalități cu sentimente filo-germane, cu scopul ca, prin condamnarea și compromiterea lui, să se ajungă la îndepărtarea capitalului englez din țară, deoarece Max Auschnitt era considerat exponentul finanțelor englezești în România.

Soția liderului țărănist, Ecaterina V. Magearu, într-o discuție cu Mihai Popovici, un reprezentant al Partidului Național Țărănesc, se găsea ”decepționată de faptul că fruntașii național-țărăniști nu au întreprins nimic concret pentru a obține eliberarea soțului său”. Soția politicianului din Galați i-a scris Regelui Carol al II-lea o scrisoare în care spunea că acesta a fost ”acuzat pe nedrept de a fi întreprins o acțiune de tulburare a operii de pacificare și uniune națională. Soțul meu a răspuns clar, dovedind că în afară de un nepot, fost legionar pe care l-a întâlnit întâmplător în familie, nu a avut niciun contact cu niciun fost legionar. Apelez la înaltul simţământ de dreptate al Majestății Voastre, rugându-vă călduros să ordonați să se revizuiască eroarea săvârșită”.

Printr-o decizie a Ministrului de Interne, Virgil Madgearu este eliberat din domiciliul obligatoriu la data de 19 aprilie 1940, doar că va sfârși la scurt timp, pe 27 noiembrie 1940, când a fost executat de către un comando legionar. A fost înmormântat la cimitirul Bellu, unde au asistat (din notele agenților Siguranței) peste 1.000 de persoane, printre care Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Mihai Popovici, dr. N. Lupu, Sever Bocu, Pan Halippa, Gh. Popovici, Ghiță Pop, Ministrul Angliei la București, dar şi studenți și profesori. Sic transit gloria mundi!

Citit 3121 ori Ultima modificare Miercuri, 11 Decembrie 2019 16:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.