Românitate, atitudini, creații, în ”Tecuciul literar-artistic”

Românitate, atitudini, creații, în ”Tecuciul literar-artistic”
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Continuăm să prezentăm și alte oferte ale recentei ediții a "Tecuciului literar-artistic" nr. 56 - redactor-şef, scriitoarea şi profesoara Eleonora Stamate. Un exercițiu de patriotism și de logică, care merită din plin consemnat: "Declaraţia de Independenţă spune că limba ni-i română. Curtea Constituţională recunoaşte că limba ni-i română. Cei mai mari savanţi ai lumii afirmă că limba ni-i română. Şi doar Dodon, plin de cunoştinţe lingvistice ca broasca de păr, declară altceva. Dacă limba ar trebui să poarte numele ţării în care locuieşte poporul ce-o vorbeşte, ar fi trebuit, pe lângă "limba moldovenească", să mai existe: limba austriacă, limba americană, limba elveţiană, limba groenlandeză, limba australiană, limba belgiană, limba braziliană, limba cipriotă, limba canadiană şi încă zeci şi sute de alte limbi". Este glasul unui patriot care publica în prima revistă în limba română din Basarabia de după 1989. "Adevărul e doar unul!" - demonstrează, în capitolul "Prieteni din Basarabia" al revistei, academicianul, scriitorul Nicolae Dabija, redactor-șef al revistei de cultură tricolor "Literatura și Arta". Scriitorul povestește cum Sadoveanu, primind "oferta” unor delegați din RS Moldovenească, de a i se traduce în "moldovenește" opera, a aruncat cu ceva în ofertanți, exclamând: "Cum să mă traduceţi pe mine din limba în care scriu în limba în care scriu? Să nu vă mai văd! Ticăloşilor!".

Eseul scriitoarei Livia Ciupercă, de la Iași, născută în al nostru județ, apără dreptul, cerut chiar de Barbu Delavrancea… de a nu purta și numele de Ștefănescu. Astfel, de la autorul piesei de patrimoniu "Apus de soare", ni se trage o regulă, pe care a susținut-o personal în Camera Deputaților: "trebuie să existe motive grave pentru ca o persoană să-şi schimbe numele de familie"…

Petruș Andrei îl evocă pe poetul fiu al Târgu-Bujorului, Grigore Hagiu, "parte din generația de aur a literaturii române, de după 1950, alături de marii săi prieteni, Nichita Stănescu și Fănuș Neagu".

În 1998, când izbucnea cunoscuta dezbatere din "Dilema", "se crease un prea-plin, Eminescu devenise un clișeu, dezavantajându-l, cum și numele divinității repetat în neștire devalorizează ideea de Dumnezeu", caută cauza efectului poetul tecucean Constantin Oancă.

"S-a întâmplat la Carrhae" - este un fragment pregătitor al volumului doi al romanului istoric despre controversatul Dioclețian, încă nepublicat de scriitoarea și cercetătoarea Violeta Ionescu, cu o viziune care o rivalizează pe cea a unei Yourcenar!

Tot în acest număr, Mihai Ștefăniu îi dedică un poem regretatului poet și președinte de cenaclu tecucean Dionisie Duma.

Citit 1425 ori Ultima modificare Duminică, 07 Iunie 2020 03:27

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.