Revista trimestrială „Le Courrier International de la Francophilie” (nr. 19, trimestrul I), editată sub direcţiunea cunoscutului francofon Constantin Frosin, este deschisă de două personalităţi de la Sorbona: Jean Cluzel, cu articolul „În serviciul limbii noastre” şi Pierre Brunel, cu „Figuri ale francofoniei”.
Opiniile celor doi sunt cu atât mai relevante cu cât, ca în fiecare an, la 20 martie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Francofoniei.
„Este acelaşi lucru să traduci un scriitor sau o scriitoare?” este titlul eseului semnat de Francoise Wuilmart . „Poezia este făcută pentru a cânta întreaga existenţă” afirmă Ivan Gobry, iar Paul Bazin se încumetă să răspundă la întrebarea fundamentală „Ce este omul?”.
O altă personalitate culturală franceză, Jean-Paul Gavard-Perret, dedică eseul „George Banu: dincolo de ziduri” regizorului şi omului de teatru român realizat la Paris.
O „Introducere în limbile evreilor” oferă francofonul Yair Biran. Din lumea arabă, Jalel El Gharbi semnează „Poetul din Ardeni”, un omagiu lui Nic Klecker, iar Rabia Redouante, de la Universitatea Montclaire din SUA, analizează semnificaţiile multiple ale unei tragicomedii semnată de Ahmed Beroho.
Revista mai oferă o selecţie de poeme, sub semnăturile francofonilor Andree Christensen, Jacqes Flamand, Giovanni Dotoli, Yves-Fred Boisset, Olivier Furon, Laurent Fels.
Un studiu de valoare istorică şi documentară deosebită semnează Jacqueline Mavracordato sub titlul „Originile Mavrocordaţilor”, cu sublinierea rolului pe care aceştia l-au jucat în istoria românilor.
Pe lângă articolele semnate de reprezentanţi de frunte ai francofoniei din întreaga lume, ca în fiecare număr al revistei sale, Constantin Frosin publică şi scriitori români, în propria traducere.
Printre aceştia, gălăţeanul George Lateş publică „S-a găsit, în sfârşit, traducătorul lui Caragiale”, în timp ce Ion Dur propune „Cioran, ambiguitatea eului epistolar”.
Cu „Suveranitatea naţională şi cetăţenia europeană” vine Ion Humă, iar Simona Frosin cu „Metamorfoze”.
Mai este publicat scriitorul gălăţean Săndel Dumitru, cu câteva consideraţii istorice, precum şi Cezara Humă, cu „Aspecte sintetice în opera critică a lui Mircea Eliade”.
