Vineri, 21 august, ora 19,00, pe esplanada din faţa Muzeului de Artă Vizuală, în condiţii speciale dictate de pandemie, va avea loc prima bienală de artă gălăţeană din istorie, cu plasticieni de marcă participanţi din mai toată ţara!
„Bienală”, pentru cei încă ne familiarizaţi cu termenul, înseamnă că evenimentul se desfăşoară o dată la doi ani. Aceasta spune ceva şi despre importanţa acesteia: selecţia şi primirea lucrărilor, provocarea lansată participanţilor ce pot crea anume pentru acest eveniment noi opere de artă, instalarea lucrărilor au nevoie de timp pentru o deplină reuşită!
Bienala Naţională de Artă poartă numele artistului plastic Camil Ressu şi se cuvine să punctăm importanţa acestui nume gălăţean vestit naţional. Academician, a fost „una din personalităţile marcante ale artei româneşti” (consemnează wikiedia). Cu obsesia ilustrării vieţii şi muncilor ţăranului român, pictorul a creat un stil special şi a creat practic o şcoală. A urmat Academia Julian de la Paris, în atelierul lui Jean Paul Laurens – ultimul exponent major al stilului academic francez – gălăţeanul având acolo colegi pe celebrii artişti Jean Steriade, Nicolae Dărăscu şi Ion Theodorescu-Sion. Artistul a participat din plin la înfiinţarea "Sindicatului Artiştilor plastici din România", în 1921. A fost profesor şi rector al Academiei de Belle-Arte din Bucureşti până în 1941. Din 1950, a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Cu studii în Drept la Bruxelles, tatăl său, avocatul Constantin Ressu (la rândul său pictor amatar şi prieten cu Eminescu), provenit dintr-o familie de aromâni din Epir, a fost director şi gazetar la ziarul conservator covurluian de mare ţinută „Poşta”. El a fost ales, lucru unic în istoria oraşului, de patru ori primar al Galaţilor, spre finele secolului al XIX-lea! El este cel care a schimbat oraşul salcâmilor în cel al teilor, transformând strada Domnească în a doua alee cu tei din Europa, după berlineza Unter der Linden, a modernizat străzile, Grădina publică, consolidându-i malul, a construit prima şcoală şi reabilitat Cimitirul „Eternitatea”, a susţinut construcţia drumului de fier Galaţi - Bârlad.
