Monumentul funerar al Cantacuzinilor, din comuna gălăţeană Băleni, riscă să se degradeze în anonimat pentru multă vreme de acum înainte.
Valoarea memorialistică a criptei unde sunt înhumaţi zece membri ai celebrei familii princiare o propune pentru includerea în Lista monumentelor istorice din Galaţi, consideră specialiştii de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură.
Autorităţile din Băleni spun însă că nu au banii de care e nevoie pentru a susţine demersurile necesare clasării şi îşi pun speranţele într-o asociaţie care s-a interesat de soarta construcţiei.
Demersuri
Aşa cum a semnalat şi „Viaţa liberă” acum un an, cavoul Cantacuzinilor, singurul vestigiu rămas după ce comuniştii au dărâmat conacul familiei din localitate, e aproape necunoscut gălăţenilor.
Uşor degradat, înconjurat de mizerie, cavoul impunător din cimitirul satului e semnul nepăsării generalizate. După semnalul tras de ziarul nostru, Direcţia pentru Cultură a făcut o predocumentare în zonă şi a trimis adrese oficiale Primăriei Băleni, ca s-o tragă de mânecă.
Legislaţia în domeniu prevede că demersurile privind clasarea încep fie din oficiu, fie la solicitarea proprietarului, a autorităţii locale, a Consiliului Judeţului sau a asociaţiilor cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice.
„În acest caz, de oricine ar fi făcute demersurile de clasare, tot la Primărie s-ar ajunge, care ar trebui să aibă documentele despre construcţie. Primăria a depus o cerere de clasare, dar apoi ne-a spus că s-a împiedicat de lipsa banilor”, declară consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură.
Conform Legii 422/3001 privind protejarea monumentelor istorice, dosarul de clasare trebuie să cuprindă documentaţie tehnică, pe cea istorică şi juridică, precum şi diferite acte administrative.
Solicitantul plăteşte însă şi costurile privind întreaga documentaţie necesară, iar primarul din Băleni, Oprea Lică, declară că nu are cum să pună la bătaie banii necesari demersurilor.
„N-am răspuns oficial niciunei adrese, dar le-am spus celor de la Direcţia pentru Cultură, atunci când ne-au vizitat, că nu am banii necesari, mai ales că bugetele noastre sunt reduse”.
„Estimările prevăd că totul ne va costa peste 300 de milioane de lei vechi. În plus, nu găsim nici documentele juridice privind acest cavou”, ne-a declarat, telefonic, primarul.
Mai multe obligaţii decât beneficii?
Odată clasată, construcţia pare să aducă proprietarilor mai degrabă o bătaie de cap în plus decât beneficii. Directorul Direcţiei pentru Cultură, Sergiu Dumitrescu, punctează că proprietarul unui monument istoric are obligaţii stricte privind întreţinerea sau intervenţia la o asemenea construcţie.
Raportat la costurile de clasare, motivaţiile autorităţilor sunt destul de mici. De aici, poate, şi dezinteresul lor.
„Dacă ar avea pe raza teritorial-administrativă monumente de patrimoniu, Primăria, ca aplicant într-un program european, ar avea punctaj mai mare pentru eligibilitate”, recunoaşte primarul din Băleni, care spune, totuşi, că s-ar descurca la capitolul întreţinerea unui monument de acest tip.
O asociaţie, interesată de cripta din Băleni
Dacă în ceea ce priveşte autorităţile în domeniu şi administraţia locală sau judeţeană lucrurile par să stagneze, mingea se mută pe terenul societăţii civile.
Cristian Căldăraru, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, ne-a spus că instituţia sa poate începe o documentaţie istorică doar la solicitare, în dosarul clasării.
„Poate ar trebui ca profesorii din localitate sau alţi membri ai comunităţii să determine municipalitatea să facă ceva. Altfel, e mare păcat ca un vestigiu al unei familii cu tradiţie să fie lăsat pradă ruinii”, a adăugat directorul.
După ce a aflat despre acesta din „Viaţa liberă”, o asociaţie de eco-turism, cu atribuţii şi în domeniul monumentelor de patrimoniu, s-a arătat interesată de promovarea şi de conservarea monumentului de la Băleni.
Înfiinţată la sfârşitul anului trecut, Asociaţia gălăţeană ProEcoTur îşi propune să promoveze zone turistice mai puţin cunoscute din Galaţi şi din ţară.
Printre acestea s-ar afla şi cripta capetelor princiare aflată în Băleni, care ar putea fi conservat cu fonduri europene.
Reprezentantul asociaţiei, Cristian Arsene, jurist, ne-a declarat că planurile asociaţiei sunt mari, inclusiv la nivel de municipiu Galaţi, dar că aceasta devine eligibilă în programe europene abia după şase luni de la înfiinţare.
La Valea Mărului, un monument de patrimoniu
De la Direcţia Judeţeană pentru Cultură am aflat că mai există şi alte monumente cu valoare patrimonială, care nu sunt clasate încă.
Ca exemplu, casa în care a locuit doctorul Serfiotti (în Lista monumentelor de patrimoniu este inclus doar cavoul familiei) sau o construcţie situată în apropiere de Parcul CFR, cu arhitectură specific ţărănească.
La polul opus, Primăria Valea Mărului a fost dispusă să investească pentru reclasarea unui monument funerar din localitate, al locotenentului rus Alexander Wasiliewich Gelhard, iar demersurile s-au încheiat anul trecut.
