Chipuri de sfinţi, Fecioara Maria cu Pruncul, scena Luminării din noaptea de Înviere, acestea sunt doar câteva dintre secvenţele redate pe pânză, în culori calde, de participanţii la Salonul de Artă Naivă de la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”.
Trădând bucuria artistului aplecat spre lumea spirituală, icoanele, tablourile sau sculpturile sosite la Galaţi din mai multe zone ale ţării îşi aşteaptă vizitatorii până la sfârşitul lunii aprilie.
Tradiţii concentrate
Miercuri, la deschiderea expoziţiei, trecerea spre universul curat şi luminat din tablouri s-a făcut prin intermediul tradiţiilor populare.
Curaţi şi luminaţi la trup şi la suflet erau copiii din grupurile folclorice care i-au întâmpinat pe vizitatori cu ramuri de salcie, aşa cum e obiceiul de Florii.
Aşa au făcut copilele de la clasa externă de cusături din Odaia Manolache, însoţite de coodonatoarea lor, Ecaterina Hulea, dar şi de primăriţa comunei Vânători.
Odată astfel introduşi într-un alt ritm al lumii, cel al tradiţiilor, solista Mitriţa Velicu a interpretat un cântec la fel de trist precum Prohodul.
Băieţii şi fetele din grupul „Lozioara”, de la Braniştea, au adus frânturi din pricesne, adică melodii specifice perioadei Blagovişteniei, de la Buna Vestire până la Paşti.
„Am cântat „Cina cea de taină”, „Veniţi, norii de mulţime” şi „Sub o salcie înaltă”. Sunt melodii culese de la bătrânii satului, care se bucură când îi rugăm să ne repete ca să le cântăm şi noi”, ne-a spus Mihai Gheorghe, instructorul lor artistic.
Frumoasele copile din grupul „Colindiţa” au interpretat un fragment din obiceiul „Legării suratelor”. Coordonatoarea fetelor din Piscu, Bălaşa Frumuşanu, ne-a povestit că tradiţia este specifică lunii martie:
„La hora satului, fetele prietene se făceau surate. Ele îşi smulgeau un fir de păr din cosiţă şi îl prindeau în părul celeilalte. Bătrânele ne-au spus că legătura făcută în felul acesta s-a păstrat toată viaţa”.
Cele mai reuşite lucrări
Tot miercuri, organizatorii, prin referentul de specialitate Laura Panaitescu, au acordat şi premiile pentru cele mai reuşite lucrări.
La salonul dina cest an s-au înscris 15 pictori de artă naivă, iconari sau sculptori din Brăila, Vaslui, Timiş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Caraş Severin şi Galaţi.
Tema generală a expoziţiei a lăsat şi în acest an libertatea deplină în alegerea tehnicii şi a subiectelor.
La fiecare dintre cele trei categorii, juriul format din Jana Andreescu (preşedinte), Liliana Jorică Negoescu şi Aurel Manole a acordat mai multe distincţii, dar şi trei premii speciale.
Ina Diana Panamarciuc (Galaţi) a luat premiul special şi recompensa financiară de 400 de lei aferentă la categoria icoană, pentru pictura „Cina cea de taină”.
La secţiunea „artă naivă” a meritat acest premiu Camelia Constantin (Caraş-Severin), pentru pictura „Pomul Vieţii”. Dintre cei doi participanţi înscrişi la secţiunea „sculptură”, premiul special a revenit lui Neculaiu Balaban (Galaţi).
Un alt premiu special urmează să fie acordat în urma votului publicului. Ca urmare, vizita fiecăruia dintre dumneavoastră contează ceva mai mult decât la expoziţiile obişnuite.
Explicaţii foto:
1. Mitriţa Velicu, urmărită atent de copiii de la „Lozioara”, a interpretat un cântec la fel de trist precum Prohodul
2. Câştigătoarea premiului special la categoria icoane, Ina Diana Panamarciuc
