Rămânem în Biserica Învierii din Ierusalim, iar în pelerinajul de astăzi vom insista mai mult asupra celor care au dus vestea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos - Femeile Mironosiţe. Cine sunt ele, potrivit relatărilor Sfinţilor Evanghelişti? Cine le chemase şi în ce conjunctură L-au însoţit pe Mântuitorul?
Cine sunt femeile cu aromate?
Cea care este menţionată de toţi cei patru Sfinţi Evanghelişti este Maria Magdalena, ea fiind cea aleasă să trimită vestea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos ucenicilor.
Sfântul Evanghelist Matei ne informează că Trupul Mântuitorului a fost cerut de la Pilat de Iosif din Arimateea şi Nicodim. Cei doi au uns Trupul Mântuitorului, L-au aşezat în mormânt, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului.
„Iar acolo erau Maria Magdalena şi cealaltă Marie, şezând în faţa mormântului” (Matei 27, 57-61). Potrivit Sfântului Evanghelist şi Apostol Matei, cele două Marii au fost primele care au ajuns la mormânt şi l-au găsit gol….
Sfântul Evanghelist Marcu, unul dintre cei trei sinoptici, (este numele latin al Apostolului, Ioan fiind cel ebraic) vine cu o relatarea interesantă, deşi nu L-a cunoscut pe Mântuitorul decât în treacăt.
Potrivit Sfintei Tradiţii, în casa mamei Apostolului Marcu, pe care o chema tot Maria, s-a ţinut Cina cea de Taină. Apostolul Marcu este pomenit mâine, pe 25 aprilie.
Marcu (era şi nepotul lui Barnaba, în Coloseni 4, 10) ne relatează despre trei femei care Îl urmau pe Mântuitorul la propovăduire în Galileea, dar şi în momentul pătimirii şi Răstignirii. Ele priveau „de departe” (Luca 15, 40). Numele lor sunt: Maria Magdalena, Maria - mama lui Iacob cel Mic şi a lui Iosif, şi Salomeea.
Despre primele două, acelaşi Evanghelist spune că au privit „unde L-au pus” (Marcu 15, 47).
Sfântul Evanghelist Matei ne spune că Salomeea era mama fiilor lui Zevedeu. Salomeea (prăznuită la 3 august) era vară cu Maica Domnului, soţia lui Zevedeu despre care ştim că era tatăl lui Iacov şi al lui Ioan (Matei 20, 20-28; Marcu 10, 35-45).
Tot cele trei, în dimineaţa următoarei zile de sâmbătă, „au venit la mormânt în răsăritul soarelui” şi se întrebau… „Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului” (Marcu 16, 1-4).
Apostolul Luca ne relatează că femeile mironosiţe întorcându-se de la mormânt, au găsit mormântul gol şi ele au dus vestea celor „unsprezece apostoli şi tuturor celorlalţi”. (Luca 24, 9).
Potrivit Apostolului Luca, ucenic al Apostolului Pavel, unul dintre cei care nu L-au cunoscut direct pe Mântuitorul, Mironosiţele Femei erau „Maria Magdalena şi Ioana (lui Huza) şi Maria lui Iacob şi celelalte împreună cu ele” (Luca 24, 10).
Cine este Ioana? Este soţia lui Huza, un iconom aflat în slujba regelui Irod. Această Mironosiţă este amintită împreună cu celelalte dăruitoare de aromate, cu Suzana şi altele care „slujeau din avutul lor” (Luca 8,3). Ea nu numai că-L însoţeşte pe Mântuitorul în propovăduirea Sa, ci este prezentă şi la Înviere.
Adeseori noi am făcut referire la acest moment prin prisma participării Mariei Magdalena şi a „celeilalte Marii”, fiindcă ele sunt prezente în relatările tuturor evangheliştilor.
Evanghelistul Matei, unul dintre ucenicii direcţi ai Mântuitorului, este fostul vameş. Reiese că în timpul pătimirii, Răstignirii şi Învierii nu a fost participant direct, pe când Apostolul Ioan, Apostolul cel iubit la Mântuitorului, a fost cel care a fost martor la toate momentele în care Mântuitorul a pătimit, S-a Răstignit şi a Înviat.
O altă Femeie Mironosiţă este Suzana, amintită de Evanghelistul Luca, şi care a urmat drumul Crucii, fiind împreună cu Maria Magdalena, Ioana şi Maria lui Iacov (Luca 24, 10).
Cine sunt aceste femei? Pot fi socotite uceniţe ale Mântuitorului? Sfinţii Părinţi spun că ele sunt uceniţe, dar nu au fost chemate, participarea lor fiind una dezinteresată.
Cel puţin până la Învierea Mântuitorului ele sunt cele care împlinesc treburile Martei. Şi doar Maria Magdalena este trimisă aparent de înger să ducă ucenicilor vestea Învierii Fiului lui Dumnezeu.
Mironosiţele se ocupă de latura practică, administrativă a ceea ce presupune misiunea de propovăduire, asigură masa, găzduirea Mântuitorului şi chiar sprijinul finanaciar; în acest sens remarcându-se Ioana lui Huza, soţia administratorului lui Irod.
„Mironosiţele Femei se ocupau de aspectele practice ale activităţii de propovăduire, tot la fel cum astăzi creştinele - în parohiile noastre - prelungesc Liturghia preotului de la Altar prin activităţile filantropice şi de caritate către semeni”, observa Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos.
Asemenea Sfintei Maria Magdalena, Maicii Domnului şi celorlalte femei mironosiţe, să fim şi noi creştinele; pline de credinţă şi de curaj. Pentru că „numai o femeie credincioasă, veşnic «în complicitate cu tradiţia Bisericii», este în măsură să mărturisească Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
„Mironosiţa este creştina care experiază (trăieşte) Lumina la prezentul continuu al lui Dumnezeu; ea poartă vestea Învierii şi aduce în lume harul mângâierii şi al bucuriei”, spunea Înalt Prea Sfinţitul Casian.
Mironosiţa este Femeia învăluită în Soare, care dă viaţă şi sfinţeşte tot locul unde ajunge. Pentru ea, pentru ai săi din casă şi din marea Familie Creştină, ea - Mironosiţa - rămâne continuatoarea Vieţii veşnice.
Maria lui Cleopa - mama „”fraţilor Domnului”
La Sfântul Evanghelist Ioan avem tot trei mironosiţe femei, care stăteau la piciorul Crucii Mântuitorului: mama Sa, Maria lui Cleopa şi Maria Magdalena (Ioan 19, 25-27).
Realitatea zilelor noaste impune o precizare, anume aceea legată de confuzia pe care unii cu voie sau fără voie o fac, în legătură cu Mariile din Noul Testament.
Adeseori există tendinţa de a o confunda pe Sfânta Fecioară Maria cu Maria lui Cleopa, mama lui Iacov. Pe baza acestei confuzii a fost urzită - din motive comerciale şi din necredinţă - o carte care a făcut valuri în anii din urmă.
Noi trebuie să reţinem că Maria lui Cleopa este vara Sfintei Fecioare Maria - Născătoarea de Dumnezeu. Maria a lui Cleopa (prăznuită pe 23 mai) era mama celor patru fraţi, aşa-zişi „fraţii Domnului”.
În realitate, cercetătorii au ajuns la concluzia că „fraţii Domnului” erau verii Mântuitorului şi ei se numesc: Iosie, Simion, Iuda şi Iacov; Iacov - unul dintre cei şaptezeci de Apostoli şi, fireşte, erau fiii Mariei lui Cleopa, potrivit relatării Sfântului Evanghelist Ioan (19, 25).
„Maria lui Cleopa era vară cu Maica Domnului, iar cei patru fraţi sunt fraţi în Domnul cu Iisus Hristos şi nu fraţi consangvini, de sânge, cum pretind unele grupări eretice”, observa Înalt Prea Sfinţitul Casian.
În sprijinul acestei idei vine şi relatarea Sfântului Ioan Evanghelistul care ne informează că atunci când era pe Cruce, Mântuitorul i se adresează mamei Sale: „Femeie, iată fiul tău”, astfel încredinţându-o pe Maica Domnului „ucenicului pe care-l iubea” mult Mântuitorul - nimeni altul decât Sfântul Apostol Ioan.
Pe Cruce, Iisus Hristos i-a spus ucenicului iubit: „Iată, mama ta”. Acesta este testamentul pe care Mântuitorul îl lasă în ultima clipă a vieţii pământeşti.
Reiese clar că între Femeile Mironosiţe, Maria Magdalena este prima care a primit vestea Învierii de la Înger şi a dus-o mai departe, fapt pe care-l subliniază toţi cei patru Sfinţi Evanghelişti.
Cât despre Maica Domnului, ea are o discreţie constantă. „Să faceţi ceea ce vă va spune!”, acesta este îndemnul rostit de Născătoarea de Dumnezeu la nunta din Cana Galileii; este îndemnul care străbate veacurile.
Maica lui Dumnezeu păstra toate cuvintele Fiului în sufletul ei, de aceea, lângă piciorul Crucii, lăcrimează cu durere şi cu fericită întristare cu gândul la întâlnirea ce va să fie...
Explicaţii foto:
Foto 1 - Răstignirea Mântuitorului, mozaic pe Golgota.
Foto 2 - Piatra Ungerii din cadrul ansamblului de la Biserica Învierii din Ierusalim
