„Revista de cultură «Porto Franco» a împlinit, iată, 20 de ani! Mult, puţin? Timpul nu iartă, nici Scrisul nu iartă”.
„La 20 de ani, Revista Porto-Franco este - nu-i aşa? - o tânără instituţie, cu împliniri vizibile pe câmpia literelor româneşti, purtând sunetul distinct al spiritualităţii dunărene în lume”.
Aceste cuvinte, aparţinând redactorului-şef Sterian Vicol, publicate pe coperta patru a numărului aniversar, marchează împlinirea a două decenii de existenţă a acestei instituţii de cultură de la Dunărea de Jos.
Apărută cu mici intermitenţe de-a lungul ultimilor 20 de ani, „Porto-Franco” a rămas un pilon bine înfipt în lumea literelor şi a artelor de la Galaţi. „Nici nu îmi vine să cred că au trecut 20 de ani. Este un sfert de viaţă, un sfert de viaţă literară. Arta, literatura, nu mor niciodată”.
„Îmi amintesc că în 1990, când apărea primul număr din „Porto-Franco”, pe lângă cotidianul „Viaţa liberă”, eram foarte tineri toţi cei care îndrăzneam să credem într-o revistă care să simbolizeze spiritualitatea aici la Dunăre. Era un vis mai vechi”, îşi aminteşte redactorul-şef al publicaţiei, Sterian Vicol.
Bucurii, dar şi necazuri
Scriitorul Sterian Vicol rememorează primele şedinţe de redacţie, atunci când se punea temelia revistei:
„În primul colegiu de redacţie, în 1990, s-au propus mai multe titluri pentru revistă. Eu am propus atunci «Steaua Dunării», alţii au vrut simplu «Dunărea», «Dunărea albastră» sau «Dunărea de Jos», însă toţi au fost de acord până la urmă cu propunerea domnului director Radu Macovei, «Porto-Franco»”.
„Pentru că oraşul a avut istoria lui, cu portul, cu deschiderea către lume, am spus că şi în literatură trebuie să simbolizăm deschiderea”.
Cei 20 de ani care au trecut de atunci au însemnat multe împliniri, mii de pagini scrise, dar şi o legătură strânsă cu alte instituţii de cultură din ţară şi din străinătate.
„Au trecut 20 de ani cu împliniri, cu bucurii, dar şi cu unele necazuri, fiindcă noi am ajuns la numărul 167. Această revistă este unica din zonă care este nominalizată în Dicţionarul General al Literaturii Române”.
„De altfel, noi trimitem revista, în cadrul schimburilor culturale, atât la instituţii de profil din ţară, dar şi în Republica Moldova, la Chişinău, Cahul şi nu în ultimul rând la ambasadele de la Bucureşti. Noi ţinem flacăra vie cu scriitorii de peste Prut, pentru că în concepţia mea, şi probabil nu doar a mea, Prutul din punct de vedere spiritual nu există”.
„Revista a apărut şi cu intermitenţe, e drept, din cauze redacţionale, financiare. Se pare că problema cu fondurile a fost dintotdeauna, nu neapărat astăzi, în acest an delicat. În acest moment revista este sprijinită financiar strict pentru tipărire de Primărie şi Consiliul Local”, menţionează scriitorul Sterian Vicol.
Accent pe debutanţi
În acest moment, revista beneficiază de un număr impresionant de colaboratori, iar subiectele pe care le abordează depăşesc de multe ori graniţele literaturii, implicându-se în tot felul de manifestări culturale.
„Sunt cel puţin 40 - 50 de semnături în fiecare număr, dintre care cel puţin două-trei sunt cu totul noi. Punem un accent deosebit pe debutanţi, pe descoperirea de noi talente şi valorificarea lor. Mă refer aici chiar la studenţi şi elevi, nu neapărat din Galaţi”.
„Nu uităm o clipă tradiţia acestor locuri, pe scriitorii de valoare care s-au născut sau au trăit mai mult sau mai puţin timp pe aici, vezi cazul Hortensiei Papadat-Bengescu”, mai spune Sterian Vicol.
Recunoaşterea la nivel naţional şi nu numai nu avea cum să lipsească. „Revista este membră a Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi a Editurilor din România, dar face parte şi din Asociaţia Revistelor şi Publicaţiilor din Europa. Asta înseamnă mişcare, interferenţă, mişcare, cunoaştere şi recunoaştere”, explică redactorul-şef al „Porto-Franco”.
Iar principalul obiectiv în viitor este crearea unei şcoli literare. „Asta ne dorim pentru generaţiile viitoare, să devenim un fel de şcoală. Cei tineri să crească, iar noi să predăm fanionul celor care vin din urmă”, mai spune redactorul-şef Sterian Vicol.
Comentariu foto: Pentru Sterian Vicol, momentul înseamnă o dublă aniversare, pentru că în weekend redactorul-şef al „Porto-Franco” îşi serbează şi el ziua de naştere
