* Ieri, Parohia gălăţeană „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” a fost în sărbătoare *
Ieri, 2 iulie, Anul Domnului 2010, creştinii din tânăra Parohie „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” s-au adunat la cel de-al V-lea hram al bisericii lor.
Părintele paroh Cezar Pintilie era însoţit la rugăciune de un sobor de preoţi şi credincioşi la care s-au adăugat rugăciunile părintelui arhimandrit Daniil Oltean, care a adus binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Casian al Dunării de Jos.
Lângă capela ridicată în primele luni de slujire, cu jertfă, cu multă rugăciune, de mai bine de doi ani se ridică o straşnică biserică din piatră, în jurul căreia credincioşii au făcut zid uman şi au mulţumit lui Dumnezeu pentru toate binefacerile de până acum, pentru cele prezente şi cele viitoare.
Rugăciunea de ieri a fost completată de o adevărată lecţie de istorie, de drag de neam şi de credinţa moşilor şi strămoşilor noştri. „Cine a fost Ştefan Voievod? A fost Domnul Moldovei, a cărui domnie exemplară, mai întâi, mi-a rămas întipărită în minte; a cărui sfinţenie s-a aşezat în conştiinţa noastră de români”, ne-a mărturisit doamna Maria T., din Galaţi.
Despre Voievodul Drept şi Sfânt Ştefan cel Mare a vorbit părintele Costel Toma, paroh la Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, care a slujit ieri la acest Altar. Întorcându-ne în timp, în istoria Moldovei din a doua parte a veacului al XV-lea, părintele Toma a spus:
„Acest Voievod a avut atât de multe în viaţa pământească, încât putea să uite de Dumnezeu, a spus părintele Toma. Însă convingerea sa a fost dintotdeauna că este pus Voievod peste Moldova din voia Domnului. Şi din dragoste de popor şi de Dumnezeu a făcut lucrarea măreaţă, sfântă lucrare de care ne bucurăm şi noi astăzi după mai bine de cinci veacuri”.
Statura demnă a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost subliniată şi de părintele arhimandrit Daniil, care a evidenţiat câteva dintre trăsăturile care ar trebui să ne caracterizeze pe noi, dreptmăritorii creştini.
„Mulţi s-au opus canonizării Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, însă aceştia nu au făcut decât să se oprească asupra aspectelor prea omeneşti. Noi trebuie însă să reţinem dragostea de neam şi de Dumnezeu a Voievodului nostru. Această conştiinţă de Voievod creştin trebuie să fie normativă şi pentru noi, astăzi. Ceea ce învăţăm în Biserică ar trebui să fie o constantă şi în familie şi în comunitate, pentru a ajunge la comuniunea cu semenii şi cu Dumnezeu. La noi, adeseori, se uită esenţialul şi într-un fel ne comportăm la Biserică şi în alt fel în casă”.
Pentru că la orice hram, rugăciunea Mariei se îmbină cu fapta aleasă a Martei, părintele arhimandrit Daniil şi părintele Cezar au luat hotărârea să trimită câteva pachete de alimente şi la cele câteva famiilii cu casele inundate de la Şendreni.
Părintele Cezar a mulţumit Înalt Prea Sfinţitului Părinte Casian pentru binecuvântare, pentru purtarea de grijă şi pentru sprijinul pe care această parohie l-a primit, pentru ca piatra să se aşeze peste piatră.
Întregul sobor a săvârşit o rugăciune de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile de până acum şi ca să ne ferească de toate nevoile şi de necazuri.
