* Căsătorie între familia Procopiu şi cea a fondatorului Muzeului de Istorie
Vineri, la Casa Colecţiilor s-a deschis expoziţia itinerantă „Mari personalităţi ale ştiinţei româneşti – Petru Poni şi Ştefan Procopiu”, realizată de Muzeul de Istorie din Galaţi în colaborare cu Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi.
Muzeograful Ingrid Bahamat şi-a asumat „vina” de a fi organizat evenimentul, prezentând totodată, echipa de muzeografi oaspeţi de la Iaşi: Ioana Coşereanu, Monica Nănescu şi Camelia Cristofor.
Invitatele au vorbit despre momentul de început al învăţământului superior în România, legat de istoria Academiei Mihăilene şi, bineînţeles, despre viaţa şi opera celor două nume de referinţă pentru istoria chimiei şi respectiv a fizicii româneşti: Petru Poni şi Ştefan Procopiu. „Atunci când despre ştiinţă se vorbeşte cu suflet, impactul asupra publicului este mai puternic”, a spus Ingrid Bahamat, rezumând într-o frază esenţa muncii a două colective de muzeografi.
Petru Poni – primul autor român de manuale de chimie şi fizică
„Petru Poni a fost un iscusit reformator al învăţământului românesc şi un întemeietor de şcoală în domeniul chimiei. Este cel care a realizat primele manuale de fizică şi chimie de la noi din ţară, manuale care au servit învăţământului românesc aproximativ 50 de ani.
În 1887, a înfiinţat primul laborator de chimie şi de aceea am ţinut să arătăm în expoziţie obiecte cu care a lucrat Petru Poni. Pentru meritele sale, a fost ales membru al Academiei Române, pe care a şi condus-o, între anii 1891 – 1901, respectiv 1916 – 1920”, a declarat muzeograful Monica Nănescu, amintind şi faptul că există un mineral ce poartă numele de „ponită”, după numele celui care l-a descoperit.
Un gălăţean – biograful lui Ştefan Procopiu
Despre fizicianul Ştefan Procopiu, Camelia Cristofor a spus lucruri interesante: „Ca profesor, ilustrul fizician a fost devotat studenţilor săi. Nu a avut o viaţă zgomotoasă în societate, a fost un om retras, dar era înconjurat de prieteni deosebiţi: poetul George Topârceanu, criticul literar Octav Botez, profesorul C.V. Gheorghiu.
Cel mai important biograf al lui Procopiu a fost Alexandru Guţu, fondatorul catedrei de Organe de Maşini de la Universitatea din Galaţi. Din cercetările sale am înţeles că o rudă a domnului Procopiu a fost căsătorită Paşa: la noi în muzeu există o fotografie a lui Paul Paşa – fondatorul Muzeului de Istorie din Galaţi, pe spatele căreia scrie: Familiei Emanoil Procopiu – unchi şi veri”.
Directorul Cristian Căldăraru a declarat: „Ne bucură această veste pe care ne-aţi dat-o, a legăturii dintre cele două familii, Paşa şi Procopiu, vom face şi noi cercetări, pentru ca la momentul sărbătorii celor 75 de ani de activitate a muzeului gălăţean să aducem în prim-plan personalitatea lui Paul Paşa şi a soţiei acestuia, Ecaterina”.
Foto: Gabriela Apostu
