Ediţia de vineri, 3 iunie, a seriei de conferinţe cu mari personalităţi - "Interferenţe culturale. Întâlniri alexandrine" - a fost una de pomină! În cancelaria Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri" (CNVA), perete-n perete cu fosta bibliotecă din vremea lui V. A. Urechia, a fost prezent un personaj absolut fermecător - arhitecta Anca Lemaire, nepoata academicianului Florian Ştefănescu Goangă (1881-1958), rector al Universităţii din Cluj, inventatorul unei discipline absolut noi: în anul 1924, el a fondat, la Cluj, Institutul de psihologie experimentală, comparată și aplicată. Un test al său a fost adoptat şi de americani!
Savantul, care şi-a început cariera de profesor la Liceul "Vasile Alecsandri", trecând apoi la universitatea clujeană, a fost rănit chiar, pentru că a interzis politica legionară şi orice fel de politică în universitate. În atentatul legionar, agentul de poliţie care îi asigura paza a murit sub gloanţe. Mai târziu, savantul a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Instrucțiunii Publice, în cadrul Guvernului Tătărăscu, şi a îndurat apoi, din această pricină, cinci ani grei de temniţă comunistă. Familia nici nu ştia dacă mai trăieşte!
Fosta închisoare de la Sighet este primul loc vizitat la revenirile în România de către arhitectă. Care, pentru prima oară, a reuşit să ajungă acum şi la Galaţi, în locul unde bunicul său a predat între 1906 şi 1908, Liceul "Vasile Alecsandri", în paralel fiind şi profesor la Şcoala Normală - actualul Colegiu Naţional "C. Negri". "Întotdeauna mi-am dorit să vin, să văd", a spus Anca Lemaire, care o dată a trecut în goana maşinii prin oraş. "Vedeţi, aveam mult, mult, dorinţa de a veni, de a reveni, nu aşa, mergând de colo-colo. Şi, într-adevăr, sufleteşte, nu pot să vă explic cât de mulţumită sunt că ne găsim aici, că şi bunicul la vremea lui a fost aici", ne-a spus oaspetele.
Călătoarea a intrat în vrie în încăpere, tinereşte, salutându-i cu bucurie pe tineri şi lăudând arhitectura venerabilului edificiu. La final, le-a cerut elevilor să nu se codească, ci să o viziteze în Franţa.
A fost rudă şi cu celebrul bariton Petre Ştefănescu-Goangă, dar şi cu proprietarul vestitului Teatru "Papadopol" din oraşul nostru, Aristide Papadopol, socrul academicianului, despre care am aflat vechi poveşti, inedite.
Amfitrionul întâlnirii a fost prof. Ion Cioroiu, organizator, alături de prof. Antoneta Cioroiu, iar în cancelarie au fost numai ochi şi urechi dascăli ai colegiului, precum şi elevi aleşi pe sprânceană.
Studentă în ultimul an la Arhitectură în ţară, tânăra Anca Lemaire a ajuns la Paris, unde spera să îndrepte un malpraxis medical din ţară, care o marcase cumplit. Învâţând în ţară engleza, iar franceza, deloc, tânăra, hotărâtă să rămână acolo doar câteva luni din anul 1969, a rămas până astăzi, locuind însă în... limba română vorbită şi acum cu mare plăcere şi perfecţiune! Pentru că i se echivalau la Paris anii de studenţie din ţară, a primit sfatul ca, pentru perioada tratamentului, să îşi termine la Paris facultatea. S-a căsătorit acolo, iar soţul său este tot arhitect. Specializată şi în misterioasa arheologie a arhitecturii, truditoare, cu nesaţ, în ţinuturi depărtate, cu o climă de nesuportat, precum Iranul, la Gorgān, în 1975, într-un sit cunoscut de pe vremea lui Pliniu cel Bătrân, sau în străvechi civilizaţii suprapuse din Italia, oaspetele a reuşit să ne entuziasmeze continuu, cu o vervă deosebită.
Voi depăna la rândul meu din cele aflate, istorii împletite, fascinante, de familie şi de lume, în paginile de "Istoria altfel" ale "Vieţii libere" - o să vedeţi că merită din plin!
La 70 de ani, Anca Lemaire ne-a mărturisit că, precum o adolescentă, a scris, nopţile, proteste împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, pe ziduri, la metrou, ba chiar şi pe o uşă de biserică.
Cum a izbândit românca cu legături de suflet gălăţene în arhitectură, într-un oraş cu totul şi cu totul stilat precum Parisul, şi despre misterele arheo-ahitecturii, rămâne să vedem în episoadele următoare.
La Cluj, via Leipzig. Bunicul arhitectei Anca Lemaire
"Bună dimineaţa, tinereţe!" - a exclamat invitata de marcă a colegiului, chiar de la intrarea în cancelarie, remarcând prezenţa elevilor, alături de dascălii lor.
Profesorul Ion Cioroiu, de Geografie, însă împătimit de istorie, chiar organizator al unor colocvii istorice reuşite, soldate şi cu editarea unor volume de cercetare, a fost amfitrionul acestei întâlniri speciale. Amfitrionul a început prin a prezenta legăturile cu această şcoală şi cu Galaţii ale savantului Florian Ştefănescu Goangă: "A fost profesor la liceul unde voi sunteţi elevi, iar noi suntem profesori, între 1906 şi 1908, a predat în paralel şi la Şcoala Normală, după care, după Unirea cea mare, din 1918, valoarea l-a recomandat din plin pentru a ocupa un post de profesor universitar doctor la recent înfiinţata Universitate românească din Cluj, unde a ajuns la demnitatea cea mai înaltă, cea de rector".
"Străbunicul meu a fost profesor aici", a început să îşi depene amintirile arhitecta pariziană, însă româncă până-n măduva oaselor. "Venirea mea aici a fost un pic precipitată, din păcate. Dacă aş fi discutat mai din vreme cu domnul profesor Cioroiu, pe care îl cunosc de mulţi ani din corespondenţe, aş fi pregătit şi documente pe care să le vedeţi. Acum, vă voi povesti... E o mare emoţie pentru mine, pentru că din Galaţi era originară şi bunica mea, soţia profesorului Goangă, pe care dânsul a cunoscut-o când era profesor aici. A fost profesor la Liceul <<Vasile Alecsandri>> şi aici a fost primul lui post în învăţământ, după ce şi-a terminat studiile. Căsătoria a avut loc în septembrie 1908, au plecat imediat în Germania, unde bunicul meu a făcut doctoratul, cu un profesor foarte cunoscut şi preţuit la epoca aceea, domnul Wilhelm Wundt".
Profesorul universitar german, în acea perioadă profesor de filozofie și psihologie experimentală la Leipzig, Wilhelm Maximilian Wundt (1832-1920) a fost un celebru psiholog, fiziolog, filosof, întemeietor al Psihologiei ca știință autonomă, fondator al primului laborator de psihologie experimentală și primul care a utilizat metoda experimentală a introspecției.
(Va urma)
În foto 3, galerie - savantul şi profesorul Florian Ştefănescu Goangă, pentru trei ani... gălăţean
