Nu, nu am găsit nici măcar o singură pânză semnată de gălăţeanul nostru Nicolae Mantu, pe simezele supra-burduşite de artă ale colosalului şi preţiosului Muzeu Brukenthal din Sibiu! Deşi plasticianul emblematic pentru oraşul nostru, cu nume de stradă şi de galerie de artă, a studiat chiar la Berlin, cu un mare maestru european, arta cu totul dificilă şi extrem de rar abordată în lume, cea a picturii animaliere, deşi pentru Galaţi el şi-a dat şi sufletul, activând cu mare fermitate în Comisiunea de înfrumuseţare a urbei, faima sa a rămas doar la noi la Dunăre, căci el s-a mulţumit, comod şi dulce, să trăiască lejer, cu banii câştigaţi din dese comenzi! Din păcate, nici şcoală de pictură nu a lăsat în urma sa...
În schimb, l-am putut admira pe tecuceanul Gheorghe Petraşcu care, alături de gălăţeanul Camil Ressu, ne-au adus mare onoare în 1925, expunând la Paris chiar în Expoziţia Universală, care schimba cu totul şi cu totul Arta, inventând modernitatea ART DECO, zisă şi stil Bauhaus, de către germani, ori stil Secession în SUA...
Muzeu menţionat chiar şi în Britannica!
Enciclopedia Britannica acordă o atenție cu totul şi cu totul specială nobilului nostru muzeu transilvan: „Muzeul Brukenthal a fost fondat de Samuel Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei (1777–1787), în propria sa reședință în stil baroc austriac, cu colecția sa de picturi, antichități, gravuri și cărți; găzduiește, de asemenea, colecții importante de etnografie, artă populară și științe naturale.
În anul 2015, muzeul a avut peste 400.000 de vizitatori! Galeriile de Artă Brukenthal, cu sediul în palatul baronului din Piaţa Mare, are subsecțiile: Artă Europeană, Artă Românească şi Artă Contemporană. Marele complex de artă şi istorie adună cu generozitate şi Colecţia Muzeului de Istorie Naturală, Clădirea Muzeului de Arme şi Trofee de Vânătoare, biblioteca. Brukenthalul se poate lăuda cu nu mai puţin de 1.464.829 piese de mare valoare!
Baronul a fost de altfel şi „singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa, cea dintâi funcţie ocupată fiind aceea de cancelar aulic al Transilvaniei. Perioada petrecută la Viena în această calitate coincide cu cea a constituirii colecţiei sale de pictură. Aceasta a fost menţionată în 1773, în Almanach de Vienne, drept una dintre cele mai valoroase colecţii particulare ce putea fi admirată în mediul cultural vienez al vremii” – menţionează AGERPRES.
Baronul a avut onoarea de a fi numit chiar Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, unde a domnit cu pricepere, între anii 1777 şi 1787. Palatul Brukenthal din Sibiu a fost ridicat, într-o modalitate, europeană, în stilul Barocului târziu, după modelul palatelor vieneze. Şi este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România! Edificiul cu două etaje, cu două enorme curţi interioare, a servit, cu eleganţă impunătoare, cu foarte rafinate saloane şi numeroase camere de locuit, ca demnă reşedinţă oficială a proprietarului, dar şi ca sediu al colecţiilor sale.
Faţada impunătoare amestecă, în mod artistic, Barocul cu Rococo-ul şi Neoclasicismul. Principalul element al faţadei palatului îl constituie un impunător portal din piatră, prezentând blazonul aurit al guvernatorului, coloane încoronate de urne, ornate cu ghirlande susținute de rozete. Uşile din lemn de stejar sunt decorate în basorelief cu simboluri ale artelor şi ale bogăţiei, precum cornul abundenței. Feroneria portalului şi a ferestrelor de la parter este realizată în stilul Rococo, derivat din stilul Baroc.
Cele mai impresionante încăperi ale Palatului Brukenthal sunt Saloanele Baroc sau saloanele de recepţie, în număr de cinci, amplasate la faţada palatului. Aceste încăperi destinate recepţiilor şi seratelor muzicale sunt deschise publicului pentru vizitare. În Saloanele Baroc pot fi admirate o sumă de elemente de decoraţie interioară şi mobilier din vremea baronului Samuel von Brukenthal: candelabrele din sticlă de Murano, parchetul, tapetul din pânză pictată, mătase roşie sau hârtie chinezească. Tavanele încăperilor sunt bogat decorate cu stucaturi. Sobele din faianţă, prezentând elemente decorative în stil Baroc, Neoclasic şi Rococo, au fost aduse de baronul Samuel von Brukenthal de la Viena.
Cei doi fraţi... se odihnesc într-o singură urnă funerară!
Baronul Samuel von Brukenthal, adică graf, ori grof, în pronunţia deformată a românilor noştri transilvăneni, şi-a iubit atât de mult fratele, încât a lăsat cu limbă de moarte ca toată cenuşa sa... să fie amestecată cu cea a fratelui său, pentru vecie, în aceeaşi urnă maiestuoasă! Josef, fratele iubit al lui Samuel, este şi cel care, la iniţiativa Împărătesei Maria Theresa, a înfiinţat o formidabilă herghelie de cai de rasă, din soiul Lipiţan, la Sâmbăta de Jos, unde a ridicat şi un castel, intrat în patrimoniul naţional! Herghelia a fost fondată în anul 1874
