Ieri, gălăţenii cu drag de Dumnezeu şi cu evlavie pentru Sfânta Cuvioasă Parascheva şi-au pus straiele de sărbătoare şi au pornit înspre biserici. Aceste vremuri tulburi, pentru creştinii cu drag de Dumnezeu şi de Sfinţii Săi sunt un prilej de întărire a rugăciunii, motiv pentru care unii dintre gălăţeni au venit să se închine la Icoana şi Sfântul veşmânt al Sfintei Parascheva din Catedrala Dunării de Jos, acolo unde, ieri, a slujit părintele arhimandrit Daniil Oltean, Înalt Prea Sfinţitul Casian fiind la Sărbătorile de la Iaşi.
Mulţi dintre cei care nu au ajuns în aceste zile la Iaşi au luat drumul şi înspre Biserica „Sfânta Parascheva” din Galaţi, sfânt locaş unde slujesc - cu timp şi fără timp - părintele paroh Ion Gologan şi părintele Costică Ciochină. Aici, la slujba de priveghere, s-au rugat în sfânt sobor nu mai puţin de 30 de preoţi...
Biserica a fost arhiplină şi, cu siguranţă, plinătatea rugăciunii a aşezat pacea în tot sufletul creştinesc. Fiind izvor de tămăduiri, credincioşii s-au bucurat că Sfânta Parascheva i-a primit în Casa sa pe toţi - cu bucuriiile şi cu neajunsurile ce se resimt în viaţa creştinilor noştri în ultimul timp.
„Nu vin des la Biserică, dar astăzi am ţinut în mod deosebit să vin la Biserica Sfintei Parascheva, fiindcă ea este ocrotitoarea parohiei noastre. Este mama noastră care ne-a adoptat cu bunele şi relele noastre, cu calităţile şi defectele noastre şi măcar atât putem facem şi noi; să fim prezenţi de ziua Sfintei la ea, Acasă”, ne spunea domnul Nică Arghir, enoriaş din Parohia gălăţeană Sfânta Vineri.
Multe au fost darurile pe care Cuvioasa Parascheva le-a adunat în sufletele creştinilor în aceste zile, în aceşti ani la Galaţi. Fiindcă slujirea preoţilor din Parohia Cuvioasei Maice Parascheva nu s-a limitat doar la cea liturgică.
Aici, la Sfânta Vineri, atât părintele Gologan, cât şi părintele Ciochină au pus în practică una dintre cele mai mari şi importante lucrări filantropice în cadrul Cantinei sociale ce fiinţează de mai bine de 10 ani. Loc în care rugăciunea Mariei este prelungită dincolo de Altar până la altarul inimilor celor mai necăjiţi creştini.
Şi nu e vorba de unul-doi semeni, ci în medie, de o sută de suflete care îşi astâmpără, zilnic, foamea trupească şi sufletească din grija şi milostivirea lui Dumnezeu şi a Maicii Parascheva.
