* Ateliere de teatru Chambers şi duhul lui Shakespeare *
Duhul teatrului a intrat parcă sub mâinile „şamanului” american, în mintea studenţilor gălăţeni şi ale celor trei colegi ucraineni participanţi la work-shop-uri! Şase ateliere de teatru şi unul ca o concluzie a lucrurilor învăţate i-au pus la grea încercare, mental dar şi fizic, pe studenţii la Actorie, sub bagheta profesorului David Chambers, invitat la Galaţi, de la Yale School of Drama.
Desigur, şi şcoala bucureşteană de teatru ori alte instituţii de prestigiu şi-ar fi dorit un astfel de oaspete, dar prezenţa în oraşul de la Dunăre a americanului care a montat numeroase piese în SUA şi Europa a fost posibilă, am aflat, datorită unui prieten care l-a rugat să vină la Festivalul „Zilele teatrului studenţesc… la Galaţi” şi nu a putut fi refuzat...
Este vorba despre directorul Catedrei de Teatru a UNESCO, profesorul Cornel Dumitriu, „motorul” celor trei ediţii ale festivalului, care aduce mai mulţi oaspeţi străini decât festivalurile de teatru clasic – din Japonia până în SUA...
Profesorul american a adus în valiză o încărcătură preţioasă de… măşti: din Bali, Vietnam, China şi alte tărâmuri exotice, conţinând în lemnul lor vechi câte ceva din jocul primitiv al teatrului. Studenţii au satisfăcut exigenţele profesorului, după cum am aflat chiar de la domnia sa.
Explicând, ajutându-le uneori uşor mişcările cu vârful degetelor, aşa cum ai face cu ajutorul unei pene, profesorul a completat expresia pe care fiecare student a căutat să şi-o însuşească după ce, privindu-se în oglindă, privindu-şi masca orientală din lemn, a înţeles ce personaj sau mai bine zis ce sentimente joacă. Studenţii şi-au confecţionat şi ei propriile măşti, în care şi-au transpus un caracter şi o stare.
Limbajul trupului, într-un balet complicat şi, desigur, chiar epuizant, uneori ajutat de strigăte, de gemete, de râsete, de o răsuflare pripită, a constituit un spectacol pentru publicul alcătuit din dascăli şi studenţi gălăţeni, dar şi din cadre didactice de la Universitatea Naţională de Teatru, Cinema şi TV de la Kiev.
Titlul atelierului profesorului american, „Mit şi măşti în teatrul lui Shakespeare”, a fost potrivit: personajele puternice ale marelui Will, precum Richard al III-lea ori regele Lear, sunt de fapt măşti, arhetipuri teatrale, în slujba cărora actorul slujeşte cu corpul, nu numai cu declamaţia textului.
