Sâmbătă seară, câteva sute de gălăţeni au participat la un alt fel de priveghere, la sala Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, acolo unde Bardul tuturor dorurilor noastre - maestru Tudor Gheroghe - a susţinut concertul „Vremea nemâniei”.
Un concert precum o rugă, care a avut ca sursă marea poezie a românului poet Grigore Vieru (1935-2009). „Un spectacol purificator de suflet, pentru rugina din sufletele noastre”, cum l-a numit însuşi maestrul Tudor Gheorghe. Au contribuit harul Poetului şi nu mai puţin glasul ceresc al Maestrului Tudor Gheorghe, care ştie a cânta cu glasu-i adus „parcă din alt tărâm” toate doinele şi suspinele neamului românesc. Versul şi cântul au ilustrat tristeţi, singurătăţi şi bucurii, care rostite de Tudor Gheorghe au răspândit „mireasmă de floare de salcâm”, de drag de mamă, de dragoste de Mama Ţară şi de Limba Română. „Limbă română pe care ne străduim să o agresăm cu fel de fel de cuvinte care nu au nimic în comun cu spiritualitatea şi cultura nostră”, observa Tudor Gheorghe.
Un loc aparte îl ocupă în acest concert poemul „Legământ”, pe care Grigore Vieru l-a dedicat lui Mihai Eminescu, poem aşezat pe inspirate armonii de Orchestra condusă de Marius Hristescu. Şi când îl iei drept reper pe Eminescu, pe scenă sau în viaţă, Artist, poet sau muzician, toţi îşi asumă acelaşi Legământ, asemeni lui Grigore Vieru... „Ştiu, cândva la miez de noapte sau la răsărit de Soare/Stinge-mi-s-or ochii mie/Tot deausupra cărţii Sale.../ Să o lăsaţi aşa deschisă/Ca băiatul meu ori fata/Să citească mai departe/ Ce n-a dovedit nici tata./Iar de n-au s-auză dânşii/Al străvechei slove bucium/Aşezaţi-mi-o ca pernă/Cu toţi codrii ei în zbucium”.
E greu să descrii în cuvinte fade rostirile Maestrului Tudor Gheorghe. Când se mai adaugă şi poezia lui Grigore Vieru, cuvintele se lasă greu găsite şi mai greu rostuite. De aceea, atunci când veţi avea ocazia, mergeţi şi ascultaţi-l pe Maestrul Tudor Gheorghe. Bucuraţi-vă de cânt - „tremur lin de horă” - dar şi de vers, fiindcă „Vremea nemâniei” nu e un spectacol, ci e o stare de suflet a Poetului şi a Artistului laolaltă, stare care vine din alt tărâm...
