La început de 2009, revista „Dunărea de Jos” a avut ca temă „Premii literare”. Pentru februarie, va fi „Creatorul şi Opera”.
Adi Secară semnează „Premiile USR – Filiala Galaţi – Brăila”, iar Constantin Frosin despică firul temei în patru, titrând original „De → spre premiile literare”. Îl secondează domnişoara Simona Frosin cu „Premii spirituale”. Încă un dialog sui generis A. G. Secară – Sorin Atanasiu, la „Anti-prelegeri de literatură terestră”, de data aceasta despre „Străinul” lui Albert Camus. Pentru prima dată, Viorel Dinescu împuşcă doi iepuri deodată cu arma anchetei sale – pe poetul brăilean Constantin Gherghinoiu şi pe prozatorul Apostol Gurău.
„Manifestarea spiritului unionist în Moldova (1848-1859). Contribuţii gălăţene” este articolul semnat de Ghiţă Nazare, în timp ce, pe aceeaşi temă, Neculai I. Staicu Buciumeni semnează „Epopeea Marii Uniri”. Pe istorie merg şi Ion T. Sion alături de Maximilian N. Popescu Vella. Nicolae Bacalbaşa atacă „Globalizarea”, în timp ce, preotul Constantin Popa din Rediu tratează „Folclorul din opera lui Eminescu”.
La poezie, este publicată la „Debut” Diana Frânculescu, ca să dăm doar un exemplu din lirica feminină propusă de revistă. Petru Iamandi traduce un fragment din volumul „Reconcilierea. Islamul, democraţia şi Occidentul”, semnat de Benazir Bhutto, Corneliu Stoica o prezintă, la „Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni”, pe Lucia Ecaterina Cosmescu, dar şi pe bârlădeanul Antonio Romeo Pălie. Din „Dicţionarul general al Literaturii Române”, Virgil Guruianu o extrage pe Cora Irineu, născută pe 22 ianuarie 1888, la Tg. Bujor”.
