Fotografia, dragostea mea

Fotografia, dragostea mea
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* La Sala „Nicolae Mantu” a Galeriilor de Artă, 40 de membri ai Fotoclubului „Dunărea de Jos” expun, timp de o săptămână şi jumătate, peste 150 de lucrări *

Un eveniment aşteptat în lumea fotografilor gălăţeni, vernisajul expoziţiei Fotoclubului „Dunărea de Jos”, a reunit, vineri seara, la Galeriile de Artă, crema specialiştilor din domeniu. Nu au lipsit de la deschiderea festivă a expoziţiei artiştii plastici, caricaturiştii şi alţi iubitori ai obiectivului foto. O serie de artişti fotografi au reprezentat cu onoare şi Tecuciul.

Iar Sala „Nicolae Mantu” a Galeriilor de Artă, unde, la un moment-dat, s-au împărţit diplome pentru participare şi s-au făcut proiecţii foto-video, a fost, cum de mult nu s-a mai întâmplat, de-a dreptul neîncăpătoare.

Bogăţie în calitate şi cantitate

Neîncăpător a părut şi spaţiul propriu-zis de expoziţie. La simpla vedere, a doua ediţie a „Salonului de iarnă” al membrilor fotoclubului condus de Nicolaie Sburlan se detaşează de cea anterioară prin oferta generoasă de pe simeze. Expun atât fotografi cu vechime care şi-au câştigat de mult un renume, cât şi tineri care aspiră la acest statut. Ilie Stan, Alexandru Gherbănescu, Nicolaie Sburlan, Valeriu Precupanu, Ştefan Andronache sunt deja fotografi consacraţi, după titulatura acordată chiar de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România (AAFR), ai căror membri sunt.

Este vorba de nu mai puţin de 150 de lucrări de toate genurile, color sau alb-negru, portrete, peisaje sau fotografie de reclamă. Rezultatul e unul pe măsură: o complexitate de reprezentări a tot ce îi înconjoară pe cei 40 de autori şi a trăirilor fiecăruia dintre ei. „Aceşti oameni iubesc fotografia şi o fac din tot sufletul. În acest colţ de ţară fotografia prinde foarte bine”, a constatat animatorul evenimentului, preşedintele clubului ce funcţionează în cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”.

Criticul de artă Mariana Cocoş a remarcat, la rândul său, bogăţia expoziţiei, atât ca număr de lucrări expuse, dar şi ca valoare. Criticul propune şi o altă manieră de abordare a expoziţiei, din perspectiva legăturii cu artele plastice: „legătura se simte în felul în care sunt decupate imaginile, în felul cum este urmărită armonia cromatică, în subtilităţile umbrelor”.

Lucrările mai pot fi văzute la Galaţi timp de o săptămână, după care vor ajunge în sala de expoziţie a sediului AAFR din Oradea. Un răstimp în care gălăţenii ar putea găsi răgazul să viziteze expoziţia care, e drept, prin bogăţia sa, cere mai mult decât o oprire „fotografică” în sala „Mantu” a Galeriilor de Artă.

Citit 2145 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.